Update:În ședința de plen a Senatului începută la ora 16:00, parlamentarii Opoziției au venit cu un „catalog” simbolic, spunând că vor să acorde note miniștrilor și vicepremierilor, pe motiv că niciunul nu ar fi meritat „notă de trecere”. Senatorul Dorin Silviu Petrea (grupul PACE – Întâi România) a afirmat că, până la acel moment, niciun membru al Executivului nu „a trecut clasa”, iar evaluarea anunțată ar porni de la o notă mică; Opoziția a adus și banane în sala de plen, ca gest de protest.
Mai devreme, la ora 13:00, președintele Senatului, Mircea Abrudean (PNL), a transmis un mesaj către parlamentarii coaliției, cerându-le să respingă cele trei moțiuni simple depuse de Opoziție, invocând nevoia de unitate și stabilitate politică. Abrudean a susținut că un vot favorabil moțiunilor ar echivala cu un semnal de apropiere de agenda AUR, îndemnând la responsabilitate și la păstrarea majorității de guvernare.
Stirea initiala:Parlamentul intră luni într-o zi cu miză politică ridicată, după ce în plenul Senatului sunt programate dezbateri și voturi pe trei moțiuni simple, depuse de senatori din opoziție. Pe listă se află o moțiune care îl vizează pe Ilie Bolojan, în calitate de ministru interimar al Educației, dar și documente împotriva ministrului Apărării și pe tema acordului UE–Mercosur.
Moțiunea care îl vizează pe Ilie Bolojan
Prima moțiune îl critică pe ministrul interimar al Educației pentru reducerea sprijinului social destinat studenților, într-un context pe care inițiatorii îl descriu ca inflaționist, cu acces la educație tot mai dependent de veniturile familiei. Documentul poartă titlul „Educația între avarie și abandon. Cum sunt transformați studenții în colateral bugetar” și este semnat de 41 de parlamentari (28 AUR și 13 PACE – Întâi România).
În text, inițiatorii susțin că statul cunoaște costurile reale ale vieții de student, dar nu oferă un sprijin pe măsură. Ei invocă un prag de peste 2.000 de lei lunar pentru cheltuieli de bază (cazare, mâncare, transport, materiale), iar apoi critică limitarea burselor și facilităților, precum și faptul că sprijinul ar fi acordat doar pe o parte din an.
Un punct repetat în argumentație este ideea că măsurile de austeritate ar fi aplicate „fără protecție” și „fără măsuri compensatorii”, iar efectele se văd în abandon universitar și plecarea tinerilor. Un pasaj-cheie din moțiune acuză că educația este tratată ca o cheltuială incomodă, nu ca investiție.
„Studenții care sunt afectați de aceste politici nu sunt interimari.”
Deși o moțiune simplă nu produce automat demiteri, inițiatorii o prezintă drept un instrument de presiune politică și cer, între altele, reanalizarea urgentă a sistemului de burse și facilități, mecanisme de protecție socială pentru studenții vulnerabili și numirea unui ministru cu mandat deplin.
Moțiunea împotriva ministrului Apărării
A doua moțiune îl vizează pe ministrul Apărării, Radu Miruță, criticat pentru modul în care ar fi comunicat public pe subiecte de securitate și apărare. Inițiatorii atacă explicit declarațiile despre o posibilă implicare a României în discuții privind o eventuală desfășurare de trupe în Groenlanda, considerând că astfel de teme trebuie susținute de analiză strategică și clarificări juridice. Moțiunea este, la rândul ei, semnată de 41 de parlamentari (28 AUR și 13 PACE – Întâi România).
Textul insistă pe ideea că orice anunț despre misiuni externe trebuie să fie fundamentat, cu explicații despre mandat (NATO/ONU), cadrul legal, impact operațional și traseul decizional (inclusiv rolul CSAT și al Parlamentului). Inițiatorii susțin că lipsa acestor clarificări afectează credibilitatea politicii de apărare.
Moțiune pe tema acordului UE–Mercosur
A treia moțiune vizează modul în care Guvernul ar fi reprezentat interesele României în procesul decizional european privind Acordul UE–Mercosur. Documentul este intitulat „Acordul UE–Mercosur: cum se angajează România într-un acord strategic major… fără analiză și împotriva propriilor interese” și este inițiat de 47 de senatori (28 AUR, 13 PACE – Întâi România și 6 neafiliați).
Inițiatorii reclamă lipsa consultării parlamentare și susțin că mandatul de negociere ar fi fost gestionat fără dezbatere, deși acordul ar avea impact economic major și, fiind prezentat ca „mixt”, ar urma să ajungă la ratificare. În plus, moțiunea invocă obligații de informare și cooperare între Guvern și Parlament în afaceri europene.
Ce urmează
Toate cele trei moțiuni sunt programate pentru dezbatere și vot în plenul Senatului. Dincolo de rezultat, ziua de luni e un test de forță: opoziția încearcă să concentreze presiunea politică pe relația dintre Executiv și Parlament, dar și pe puncte sensibile precum educația (sprijinul pentru studenți), securitatea (comunicarea strategică) și angajamentele externe (Acordul UE–Mercosur).
