Un F-16 românesc a doborât o dronă în Estonia
Un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române, aflat în misiune de poliție aeriană NATO în zona baltică, a doborât o dronă intrată în spațiul aerian al Estoniei. Aparatul ar fi fost, cel mai probabil, de origine ucraineană și ar fi ajuns în zonă după ce a fost deviat de bruiajul electronic rusesc, potrivit autorităților estoniene și relatărilor internaționale.
Incidentul a provocat reacții dure în regiune. Ministrul lituanian de Externe, Kęstutis Budrys, acuză Rusia că redirecționează deliberat drone ucrainene către spațiul aerian al statelor baltice, în timp ce desfășoară campanii de dezinformare împotriva Lituaniei, Letoniei și Estoniei. Oficialul susține că Moscova încearcă să creeze haos și să distragă atenția de la pierderile provocate de atacurile ucrainene asupra infrastructurii militare și energetice rusești.
Cazul nu este izolat. În ultimele luni, mai multe drone ucrainene sau presupus ucrainene au ajuns în spațiul aerian al statelor baltice și al Finlandei, după ce ar fi fost afectate de sisteme rusești de bruiaj și spoofing GPS. Unele au căzut sau au lovit obiective de infrastructură, iar altele au obligat autoritățile NATO să ridice avioane de luptă pentru interceptare.
Ucraina a transmis că incidentul a fost neintenționat și a invocat efectele războiului electronic folosit de Rusia. Oficialii baltici spun însă că Moscova încearcă să transforme aceste episoade în presiune politică asupra NATO, sugerând fals că statele din regiune ar permite atacuri ucrainene de pe teritoriul lor. Budrys a transmis că NATO rămâne unită și pregătită să apere teritoriul aliat „în aer, pe uscat și pe mare”.
Dincolo de miza militară, incidentul readuce în discuție și costul interceptării dronelor. O rachetă modernă aer-aer, precum AIM-9X, poate costa peste un milion de dolari, în timp ce alte soluții folosite împotriva dronelor, precum rachetele ghidate APKWS, sunt mult mai ieftine, sub 25.000 de dolari pe lovitură. Costul real depinde însă de tipul muniției folosite, de ora de zbor a avionului, de combustibil, mentenanță și mobilizarea întregului lanț de apărare.
Pentru NATO, problema devine una de eficiență: drone relativ ieftine pot obliga alianța să folosească avioane de luptă și muniție mult mai scumpă pentru a proteja spațiul aerian. De aceea, mai multe armate caută soluții mai ieftine de apărare antidrone, de la sisteme de bruiaj până la muniții dedicate sau arme cu energie dirijată, care ar putea reduce costul fiecărei interceptări.