România pierde 770 de milioane de euro din PNRR. Eșecul Legii salarizării poate aduce împrumuturi mai scumpe și presiune pe deficit

România riscă să plătească scump eșecul adoptării noii Legi a salarizării unitare. Reforma reprezenta un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență de care depindeau 770 de milioane de euro, iar negocierile politice nu au produs o variantă care să întrunească sprijinul necesar și să răspundă cerințelor de echitate și sustenabilitate bugetară.

Economistul Adrian Mitroi avertizează, într-o analiză pentru Digi24, că pierderea celor 770 de milioane de euro, echivalentul a aproximativ 3,8 miliarde de lei, înseamnă că statul va trebui să găsească banii din alte surse. Una dintre variante este împrumutul de pe piețele financiare, într-un moment în care România se finanțează deja la costuri ridicate.

La dobânzi de aproximativ 6,5–7%, Mitroi estimează că numai costul anual al finanțării care ar înlocui suma pierdută ar putea depăși 50 de milioane de euro, adică aproape 5 milioane de euro pe lună.

„Cash-ul acela este pierdut”, a declarat economistul, care atrage atenția că piața internă de finanțare este deja puternic solicitată. În aceste condiții, statul ar putea fi nevoit să se împrumute suplimentar și de pe piețele externe sau să accepte o presiune mai mare asupra deficitului bugetar.

Problema nu se oprește însă la cele 770 de milioane de euro. Adrian Mitroi avertizează că incapacitatea de a finaliza reformele asumate poate afecta și percepția investitorilor asupra României și poate crește riscul unei retrogradări a ratingului de țară. O asemenea evoluție ar putea face și mai costisitoare finanțarea datoriei publice.

Eșecul Legii salarizării a declanșat și un schimb de acuzații politice. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, susține că PSD a blocat proiectul din considerente politice și electorale. De cealaltă parte, fostul ministru al Muncii Florin Manole afirmă că responsabilitatea aparține Guvernului Bolojan și că forma propusă a legii nu respecta cerințele Comisiei Europene privind echitatea și sustenabilitatea bugetară.

Noua Lege a salarizării trebuia să reformeze modul în care sunt stabilite veniturile din sectorul public și să rezolve o serie de dezechilibre existente între diferite categorii de bugetari. Fără îndeplinirea jalonului, România pierde finanțarea europeană asociată, în timp ce necesarul de bani al statului rămâne.

Adrian Mitroi consideră că efectele pot depăși cu mult pierderea imediată a celor 770 de milioane de euro: împrumuturi suplimentare, dobânzi mai mari, presiune asupra deficitului, deteriorarea încrederii investitorilor și dificultăți în implementarea următoarelor reforme asumate prin PNRR.

Astfel, o reformă salarială care nu a reușit să treacă de negocierile politice se transformă într-o problemă care poate ajunge direct în costurile de finanțare ale statului. Iar aceste costuri sunt suportate, în final, din bugetul public.

Sursa: Digi24