Republica Moldova ia în calcul unirea cu România dacă aderarea la UE se blochează

Republica Moldova ia în calcul scenariul unirii cu România dacă procesul de aderare la Uniunea Europeană intră în impas. Declarația a fost făcută de viceprim-ministrul Eugen Osmochescu, care a descris această variantă drept un posibil „plan B” pentru Chișinău.

Oficialul moldovean a precizat că obiectivul principal al Guvernului rămâne integrarea europeană, cu ținta de semnare a tratatului de aderare până la finalul anului 2028. Totuși, lipsa unor progrese concrete din partea Bruxelles-ului ar putea obliga autoritățile să analizeze și alte opțiuni politice.

Osmochescu a vorbit și despre presiunile de securitate la care este supusă Republica Moldova, în special în contextul operațiunilor hibride atribuite Rusiei. Acesta a subliniat că Moldova nu are capacitatea militară a Ucrainei și nu dispune de industrie militară sau de o armată comparabilă.

Declarațiile vin într-un context regional tensionat, marcat inclusiv de incidente care afectează infrastructura critică din zonă. Un atac rusesc asupra centralei hidroelectrice de la Nistru a provocat o scurgere de petrol și poluarea râului Nistru, sursă importantă de apă pentru Republica Moldova și sud-vestul Ucrainei.

Chișinăul urmărește deschiderea primelor clustere de negociere cu Uniunea Europeană și alinierea accelerată la legislația europeană. Primele negocieri oficiale ale UE cu Ucraina și Republica Moldova ar putea avea loc pe 16 iunie, moment considerat de autoritățile moldovene un semnal politic important.

Vicepremierul a susținut și ideea unei integrări graduale, prin care statele candidate să poată participa la reuniuni ale instituțiilor europene fără drept de vot. În opinia sa, astfel de etape intermediare ar putea consolida reformele și ar menține sprijinul public pentru parcursul european.

În privința unirii cu România, Osmochescu a amintit legăturile culturale și familiale dintre cele două state, dar și faptul că aproximativ 850.000 de cetățeni moldoveni, dintr-o populație de 2,4 milioane, dețin pașapoarte românești. Potrivit acestuia, sprijinul pentru reunificare este de aproximativ 40% în Republica Moldova și de circa 70% în România.

Oficialul a admis că un astfel de scenariu ar implica un cost politic și financiar, care ar trebui suportat de România și de Uniunea Europeană. El a comparat situația cu reunificarea Germaniei, precizând însă că prețul nu ar fi la același nivel.