Radarele fixe, amânate: când se activează camerele din București și de pe autostrăzi
România pregătește o rețea amplă de camere video care vor funcționa și ca radare fixe, inclusiv în zona Capitalei (pe A0 și pe autostrăzile care leagă Bucureștiul de restul țării), dar proiectul nu va deveni operațional în 2026. Deși planul era să intre în funcțiune anul acesta, autoritățile din Transporturi și CNAIR indică întârzieri majore, iar surse citate de HotNews vorbesc despre 2028 ca scenariu realist, chiar și într-o variantă „optimistă”.
Sistemul e-SIGUR este gestionat de Ministerul Afacerilor Interne și urmărește folosirea tehnologiei (camere, radare, analiză automată) pentru depistarea abaterilor în trafic. În prezent, componenta operațională este cea a Poliției Rutiere, bazată pe radare mobile (folosite în teren), care pot genera sancțiuni ulterior.
Separat însă, există componenta de infrastructură rutieră (CNAIR), care ar trebui să aducă partea spectaculoasă: camere fixe capabile să calculeze inclusiv viteza medie între două puncte de control, nu doar viteza „pe loc”. Abaterile identificate ar urma să fie transmise către Poliție, unde un agent constată contravenția și emite sancțiunea.
Proiectul a fost gândit inițial cu finanțare prin PNRR, însă, din cauza întârzierilor, ar fi pierdut această finanțare, ceea ce a complicat calendarul și pașii administrativi.
În plus, sistemul nu înseamnă doar „montăm camere și gata”. Este nevoie de:
- software-ul care centralizează și procesează datele (inclusiv integrarea cu serverele Poliției);
- contracte de instalare/modernizare pentru segmente diferite de drum;
- proceduri de achiziție (inclusiv validări ANAP și SEAP) care pot dura.
În jurul Capitalei, șoferii văd deja infrastructură montată pe autostrăzi noi, dar aceasta nu este activă în regim de radar fix. CNAIR spune că există peste 100 de camere pe autostrăzi precum A7, A0 (Centura Capitalei) și A10, montate de regulă între noduri rutiere, însă neactivate.
Tot CNAIR indică două contracte aflate în derulare:
- un contract pentru sistemul software care gestionează datele camerelor;
- un contract pentru montarea a circa 50 de camere video-radar pe autostrăzi mai vechi (A1, A2, A3), inclusiv în zona Bucureștiului.
CNAIR descrie un scenariu în care, dacă licitația mare pentru camerele de pe drumurile naționale se semnează suficient de repede, sistemul ar putea deveni operațional „în totalitate” în vara lui 2027.
Pentru componenta de drumuri naționale, vor exista 400 de camere video-radar, cele mai multe grupate în 136 de puncte, pe circa 1.100 km, cu densitate ridicată pe următoarele artere:
- DN1 – 28 puncte
- DN6 – 24 puncte
- DN2 – 22 puncte
- DN17 – 18 puncte
- DN7 – 17 puncte
- DN67 – 14 puncte
- DN11 – 13 puncte
Restul camerelor ar urma să fie distribuite în funcție de realitățile din teren, cu posibilitatea de ajustări pe parcursul implementării.
Dincolo de obiectivul de siguranță rutieră, proiectul are câteva puncte sensibile care pot prelungi termenele:
- proceduri de achiziție și eventuale contestații;
- integrarea tehnică între CNAIR și Poliție (flux de date, validare, emiterea sancțiunilor);
- claritate legislativă și proceduri operaționale unitare (cine, cum, cât de repede procesează abaterile);
- finanțare și mentenanță pe termen lung, mai ales după pierderea PNRR invocată de surse.
Pe scurt: camerele „de radar” există deja în jurul Bucureștiului pe unele autostrăzi, dar nu vor produce amenzi în 2026, iar rețeaua completă (autostrăzi + drumuri naționale) are, în cel mai bun caz, un orizont de funcționare în 2027–2028.