Putin vrea România afară din NATO
Foști consilieri prezidențiali avertizează că Moscova nu își limitează obiectivele la Ucraina și că următoarea miză este „rearanjarea” arhitecturii de securitate europene, inclusiv prin presiunea de a împinge NATO spre aliniamentul din 1997.
Iulian Fota susține că Rusia a formulat încă din vara lui 2021 pretenții maximale: retragerea NATO la „linia din 1997” și o „finlandizare” a Europei Centrale, cu diminuarea prezenței militare occidentale în regiune. În acest context, Fota spune că negocierile și discuțiile despre un posibil plan de pace pot avea efecte directe pentru România.
Pe aceeași linie, Cristian Diaconescu avertizează că prelungirea războiului poate duce la testarea solidarității Alianței „până la limita articolului 5”, iar o eventuală ezitare a NATO ar produce un efect de domino la nivel strategic. El subliniază și diferența de „întărire” regională: în nord (Polonia–Baltice) există pachete de cooperare și acomodare regională mai robuste decât în zona noastră.
În paralel, secretarul general NATO, Mark Rutte, a cerut public o schimbare de ritm: creșterea rapidă a cheltuielilor și producției de apărare și „mentalitate de război”, avertizând că Rusia poate deveni capabilă să folosească forța militară împotriva NATO într-un orizont de câțiva ani.
Pe componenta operațională, șeful armatei olandeze, generalul Onno Eichelsheim, afirmă că Articolul 5 va fi aplicat în cazul unui atac, dar avertizează că Rusia ar putea avea capacitatea pentru o lovitură împotriva unui stat NATO la 18–24 de luni după încetarea focului în Ucraina.
Pentru România, mesajul comun e simplu și incomod: flancul estic rămâne linia de contact, iar orice scenariu de „testare” — inclusiv prin acțiuni hibride sau presiune militară în proximitatea Mării Negre — ar pune Bucureștiul în postura de a cere reacții rapide, coordonate și credibile în interiorul Alianței.
