Printre copaci, fără copii: ce a mai rămas din Park Aventura Herăstrău

La câțiva ani de când a dispărut din circuitul de agrement al Capitalei, fostul Park Aventura Herăstrău, aflat în zona din apropierea Grădinii Japoneze, arată astăzi ca un loc abandonat în mijlocul parcului. Platformele de lemn sunt încă prinse de copaci, traseele suspendate se văd printre ramuri, iar unele elemente zac rupte sau prăbușite la sol. În locul care altădată aduna copii, părinți și adolescenți în echipament de aventură, au rămas doar instalații degradate, lemn înnegrit de vreme și impresia clară a unui spațiu lăsat în urmă.

Imaginile recente din teren arată un ansamblu încă recognoscibil: poduri suspendate, scări de acces, platforme fixate între arbori, elemente de echilibru și treceri montate la înălțime. Numai că aproape totul poartă urmele degradării. În mai multe puncte, lemnul este scorojit, unele structuri par rupte sau deplasate, iar zonele de acces nu mai au nimic din siguranța și ordinea pe care un astfel de loc ar trebui să le inspire. De la distanță, parcul încă există. De aproape, se vede că a rămas doar scheletul lui.

Fostul parc de aventură a funcționat ani buni în Herăstrău și a fost unul dintre locurile cunoscute de agrement pentru familiile din București. Pe pagina de Facebook a parcului apare că activitatea s-a oprit în 2022, iar una dintre ultimele explicații publice a venit într-un mesaj publicat la data de 7 iunie 2025. Atunci, reprezentanții Aventura Parc Herăstrău au transmis că locul a fost închis și au acuzat lipsa de interes din partea ALPAB, instituția care administrează parcurile Capitalei.

În același mesaj, operatorul susținea că motivul invocat pentru închidere ar fi fost „lipsa de profitabilitate”. Textul avea un ton clar de apel public și cerea sprijin pentru redeschiderea parcului, inclusiv prin mesaje transmise către conducerea ALPAB, instituție condusă atunci de Corina Simona Bega. Reprezentanții parcului spuneau că locul nu ar trebui judecat strict prin prisma profitului, ci prin rolul său pentru copii și familii, și aminteau de cei 9 ani în care spațiul a funcționat ca loc de joacă și recreere.

Dincolo de disputa dintre operator și administrație, realitatea din teren ridică astăzi o altă întrebare: cum de un astfel de spațiu a fost lăsat să ajungă în această stare? În loc să fie demontat complet, pus în siguranță sau readus într-o formă utilă, fostul parc a rămas suspendat într-o zonă gri, între abandon și prezență fizică. Instalațiile încă se văd clar printre copaci, iar tocmai această prezență accentuează senzația de degradare. Nu e un loc dispărut cu totul, ci unul rămas în urmă, la vedere.

Pentru cei care au trecut cândva pe acolo cu copiii sau își amintesc traseele dintre copaci, contrastul este puternic. Un spațiu care fusese gândit pentru mișcare, joacă și energie a ajuns să transmită exact opusul: stagnare, neglijență și lipsă de decizie. Într-un parc atât de frecventat precum Herăstrău, fostul Park Aventura nu a devenit nici proiect relansat, nici loc complet eliberat, ci o ruină discretă, dar vizibilă.

Cazul ridică și o problemă mai largă despre felul în care dispar, în București, locurile de agrement care au funcționat ani la rând. Nu doar închiderea în sine contează, ci și ce rămâne după ea. Iar în cazul fostului Park Aventura Herăstrău, ce a rămas este un decor de aventură golit de sens, degradat și expus, la doar câțiva ani după ce locul a fost tras pe linie moartă.