Oare ce conține rucsacul lui Nicușor Dan?

De câteva zile, rucsacul lui Nicușor Dan a devenit mai comentat decât multe declarații politice. Nu pentru că ar fi spectaculos, ci tocmai pentru că nu este. Digi FM scrie că accesoriul a devenit o prezență constantă în aparițiile sale publice și că ar costa aproximativ 1.100–1.200 de lei, fiind mai degrabă un obiect practic decât unul de lux.

Dar întrebarea mai interesantă nu este cât costă rucsacul. Întrebarea este: ce conține?

Probabil, dacă l-am deschide, nu am găsi nimic spectaculos. Nicio baghetă magică administrativă, niciun plan secret prin care România devine peste noapte eficientă, nici vreo soluție miraculoasă pentru toate problemele adunate în ani de politică făcută prost. Mai degrabă, ne-am putea imagina un laptop, câteva dosare îndoite pe colțuri, încărcătoare, pixuri, poate o agendă cu notițe scrise grăbit și acele hârtii pe care oamenii foarte ocupați le poartă după ei cu speranța că, la un moment dat, le vor pune în ordine.

Într-un rucsac ca acesta ar putea încăpea și ceva mai simbolic: refuzul de a juca până la capăt teatrul puterii. România a fost obișnuită cu lideri care comunică prin mașini, costume, coloane oficiale și distanță. Rucsacul spune altceva. Spune: „am venit la treabă”. Sau cel puțin asta vrea să transmită.

Poate că în rucsacul lui Nicușor Dan se află, de fapt, imaginea unui politician care nu vrea să pară mai elegant decât este. Un om care preferă utilul în locul decorativului, compartimentul de laptop în locul servietei lucioase, lucrul dus în spate în locul pozei perfect regizate.

Sigur, există și riscul invers: ca rucsacul să devină o legendă mai mare decât omul care îl poartă. Să transformăm un obiect banal într-un referendum despre caracter. Dar politica funcționează și prin simboluri mici. Uneori, o cravată spune ceva. Alteori, o absență. Iar în cazul acesta, un rucsac pare să spună că normalitatea poate fi purtată pe umeri, nu doar declarată de la pupitru.

Poate că nu vom ști niciodată exact ce se află înăuntru. Dar putem bănui că, dincolo de cabluri, documente și laptop, rucsacul cară ceva mai greu: așteptarea publică. Iar aceasta nu are fermoar, nu are compartiment separat și nu poate fi lăsată la garderobă.