Nicușor Dan prezintă în Parlament noua Strategie de Apărare a României

La ora 14:00 fix, președintele Nicușor Dan a urcat la tribuna Parlamentului cu mapa Strategiei Naționale de Apărare sub braț și cu aceeași expresie calmă pe care o afișează în momentele încărcate. În sală era agitație, deputați care își căutau locurile, microfoane care pocneau scurt, iar președintele a așteptat câteva secunde până s-a făcut liniște.

Tonul a fost așezat chiar din primul minut: România trebuie să recâștige încrederea cetățenilor, pentru că între evoluția rapidă a economiei și a societății, pe de o parte, și ritmul inert al administrației publice, pe de alta, s-a creat un decalaj pe care statul nu-l mai poate ignora.

Apoi a trecut la structura documentului, o strategie construită în patru capitole mari. Primul este dedicat contextului geopolitic, o lume care nu mai seamănă deloc cu cea de acum cinci ani. Ordinea internațională bazată pe reguli este contestată, în vecinătatea României continuă un război de trei ani și jumătate, iar conflictele apar în tot mai multe zone ale globului. Capacitatea organismelor internaționale de a aplana crizele prin diplomație este, cum a spus președintele, „diminuată sever”.

A vorbit pe rând despre accelerarea tehnologică, despre presiunea pe care inteligența artificială o pune pe metodele tradiționale de guvernare, despre schimbările climatice, dar și despre rolul tot mai periculos al rețelelor sociale.

Amenințările și vulnerabilitățile României

Când discursul a ajuns la România, tonul s-a schimbat vizibil. Președintele a enumerat amenințările externe: războiul din Ucraina, războiul hibrid dus de Rusia împotriva României și altor state europene, atacuri cibernetice, campanii coordonate de dezinformare, presiuni asupra democrației și statului de drept.

Pe partea internă, lista vulnerabilităților a fost lungă și prezentată fără cosmetizări:

• administrație publică lentă și fragmentată,
• corupție și evaziune fiscală de mare amploare,
• calitate scăzută a educației, gândire critică slabă și abandon școlar,
• declin demografic,
• politici incoerente în zona de tehnologie,
• cercetare-inovare la un nivel relativ scăzut,
• activism civic redus.

„Asta ar fi partea negativă”, a spus Presedintele, încercând să mai destindă atmosfera.

Oportunitățile României: luminile din tabloul complicat

După partea întunecată a analizei, președintele a trecut la ceea ce România poate valorifica în următorii ani.

A vorbit despre parteneriatul strategic cu SUA, despre apartenența la NATO și UE, și despre programul SAFE — lăudând Guvernul pentru ritmul alert din ultimele două luni. A subliniat potențialul industriei naționale de apărare, într-o lume în care producția militară globală este în creștere.

A evidențiat apoi avantajele geografice:

• poziția României ca punct de conectivitate între Europa și Asia,
• Portul Constanța, care va fi legat complet de Vestul Europei prin autostradă și cale ferată,
• Dunărea, importantă în perspectiva reconstrucției Ucrainei,
• strategia UE pentru Marea Neagră — adoptată la inițiativa României.

Pe zona tehnologică, Dan a recunoscut lipsurile statului, dar a subliniat forța sectorului privat și calitatea forței de muncă. Iar la final, a vorbit cu apreciere despre diaspora: milioane de români extrem de competitivi în piețe internaționale dure, un capital pe care România încă nu îl folosește la potențial.

Finalul discursului: cetățeanul, punctul de plecare și punctul de revenire

În încheiere, președintele a revenit la ideea centrală: fără încrederea cetățeanului, nicio strategie nu are cum să funcționeze. România poate scrie documente excelente, dar succesul depinde de aplicarea lor și de capacitatea statului de a-și implica oamenii.

După aplauzele protocolare, Nicușor Dan s-a îndreptat spre jurnaliști, unde discuțiile au virat imediat spre temele fierbinți ale zilei: drona descoperită, sistemele de apărare și subiectul sensibil al pensiilor.

Un final de discurs intens, într-o zi în care România și-a privit realist atât vulnerabilitățile, cât și șansele.