Neuronii umani ar putea alimenta centre de date

Un startup australian dezvoltă ceea ce ar putea deveni primul centru biologic de date din lume, bazat pe neuroni umani crescuți în laborator. Tehnologia este gândită ca un sistem hibrid, în care celulele nervoase vii lucrează împreună cu componente electronice clasice.

Compania Cortical Labs a deschis o primă facilitate la Melbourne și are în plan o extindere la Singapore. În locul serverelor tradiționale, aceste centre ar urma să folosească sisteme CL1, care combină aproximativ 200.000 de neuroni umani derivați din celule stem cu cipuri de siliciu.

Scopul nu este înlocuirea imediată a computerelor clasice, ci testarea modului în care rețelele neuronale vii pot completa hardware-ul existent. Cercetătorii vor să vadă dacă astfel de sisteme pot fi utile în sarcini precum recunoașterea tiparelor, procesarea informațiilor incomplete și luarea deciziilor în condiții de incertitudine.

Tehnologia pornește de la ideea că neuronii sunt, în mod natural, procesoare de informație. Spre deosebire de cipurile tradiționale, care urmează instrucțiuni fixe, neuronii se pot reorganiza în funcție de semnalele primite și de feedback.

Cortical Labs a mai testat anterior neuroni crescuți pe cipuri, învățându-i să interacționeze cu versiuni simplificate ale unor jocuri. Aceste experimente au arătat că rețelele neuronale vii pot fi orientate spre comportamente utile atunci când primesc feedback constant.

Fiecare unitate CL1 include o matrice de microelectrozi care permite stimularea neuronilor și înregistrarea activității acestora în timp real. Sistemul are nevoie și de un mecanism de susținere a vieții, care asigură nutrienți, temperatură controlată și un mediu stabil pentru celule.

Interesul pentru astfel de soluții vine pe fondul creșterii rapide a inteligenței artificiale, care pune presiune pe centrele de date, consumul de energie și producția de cipuri. Susținătorii calculului biologic spun că neuronii ar putea procesa anumite informații cu un consum mult mai mic decât sistemele clasice.

Totuși, tehnologia este încă într-o etapă experimentală. Sistemele actuale sunt fragile, limitate ca dimensiune și departe de performanțele centrelor de date operate de marile companii tehnologice.

Specialiștii atrag atenția că există multe necunoscute privind controlul, stabilitatea și scalarea acestor sisteme. Celulele vii nu se comportă la fel de previzibil ca tranzistorii și au nevoie de condiții permanente de întreținere.

Apar și întrebări etice, chiar dacă actualele culturi neuronale sunt departe de orice formă de conștiință. Pe măsură ce aceste sisteme devin mai complexe, cercetătorii cer reguli clare privind folosirea neuronilor umani în infrastructuri de calcul.

Pentru moment, proiectul este privit ca o încercare timpurie de a scoate informatica biologică din laborator și de a o apropia de infrastructura reală. Rămâne însă incert dacă neuronii crescuți în laborator vor putea avea, în viitor, un rol practic în centrele de date.