Negoiță: Zero datorii la ANAF! Justiția repară o nedreptate după 17 ani!

Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, a câștigat procesul împotriva ANAF în dosarul fiscal care l-a urmărit timp de aproape două decenii. Prin Hotărârea 835/2026, pronunțată pe 18 mai 2026, instanța a constatat că pretenția fiscală imputată de Fisc începând cu 2009 nu a avut fundament legal. Cu alte cuvinte, fapta pe baza căreia ANAF a construit întregul dosar nu există, iar datoria care a crescut an de an până la aproape 270 de milioane de lei, adică peste 54 de milioane de euro, nu a existat nici ea.

Instanța a admis cererea de chemare în judecată formulată de Robert Negoiță și a desființat ca nelegale decizia de soluționare a contestației nr. 334/17.11.2021, decizia de impunere nr. 867213/02.12.2009 și raportul de inspecție fiscală nr. 867185/27.11.2009, în ceea ce privește suma de 105.429.067 lei. Această sumă reprezenta nucleul fiscal al întregii pretenții ANAF, respectiv principalul TVA invocat de Fisc în 2009, împreună cu majorările aferente la acel moment.

Cifra de aproape 270 de milioane de lei, care a figurat ani la rând în declarațiile de avere ale lui Robert Negoiță și a fost folosită constant în spațiul public drept etichetă politică și mediatică, reprezenta același principal peste care s-au adăugat majorări de întârziere pe parcursul celor 17 ani de proces. Din momentul în care instanța a constatat că principalul nu a avut niciodată fundament legal, întreaga construcție fiscală ridicată pe baza lui se prăbușește odată cu temelia.

Dosarul a avut, încă de la început, o puternică încărcătură politică. Raportul de inspecție fiscală și decizia de impunere au fost emise în noiembrie și decembrie 2009, într-o perioadă în care ANAF era condusă de o echipă instalată de guvernarea PDL, în timpul cabinetului Boc, aflată în confruntare directă cu PSD, partid din care făcea parte atunci Robert Negoiță. În aceeași perioadă, aceeași conducere a Fiscului a fost implicată în mai multe dosare similare construite împotriva unor oameni de afaceri și politicieni din zona PSD, multe dintre acestea căzute ulterior în instanță pe același motiv: lipsa unui fundament legal real.

Pentru Robert Negoiță, presiunea instituțională a durat aproape 20 de ani. ANAF a instituit, în 2009, sechestru asigurator pe proprietățile sale și a refuzat să retragă pretenția fiscală chiar și după ce DNA a clasat, în 2020, dosarul penal construit pe aceeași presupusă faptă. Procurorii anticorupție au constatat atunci că nu a existat nicio intenție de ascundere a tranzacțiilor. Toate cele aproximativ 1.250 de proprietăți vândute între 2006 și 2009 fuseseră înregistrate la cadastru, taxele aferente fuseseră plătite la zi, iar contribuabilul nu a încercat să mascheze operațiunile economice.

Clasarea pe linie penală din 2020 și constatarea pe linie fiscală pronunțată acum transmit aceeași concluzie, în două proceduri diferite: fapta nu există, iar datoria construită pe baza ei nu există nici ea. Întârzierea procesului fiscal a avut, la rândul ei, o explicație instituțională. Dosarul civil a fost blocat mai bine de un deceniu de existența dosarului penal deschis în paralel, fără ca primarul Sectorului 3 să poată influența acest blocaj.

În tot acest timp, suma a continuat să apară în declarația de avere, iar majorările de întârziere s-au adăugat la o datorie care, juridic, nu a fost niciodată reală. Dosarul a devenit una dintre principalele teme de atac politic împotriva lui Robert Negoiță. Timp de două decenii, primarul Sectorului 3 a candidat, a câștigat alegeri și a administrat unul dintre cele mai mari sectoare ale Capitalei sub greutatea unei sume prezentate public drept o datorie de peste 54 de milioane de euro către stat.

Cifra a fost folosită de contracandidați, comentatori și publicații ca etichetă permanentă. Niciun moment electoral, niciun mandat și nicio realizare publică nu au fost discutate fără ca această temă să fie readusă în spațiul public. După decizia instanței din 18 mai 2026, eticheta dispare odată cu baza juridică pe care a fost construită.