Moțiunea a trecut, Guvernul Bolojan a picat

Guvernul condus de Ilie Bolojan a picat în urma moțiunii de cenzură votate marți, 5 mai 2026, în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului. Potrivit informațiilor apărute în timpul numărării voturilor, moțiunea ar fi strâns 281 de voturi „pentru” și patru voturi împotrivă, peste pragul de 233 necesar pentru demiterea Executivului.

Moțiunea a fost inițiată de PSD și AUR și semnată de 254 de parlamentari. Rezultatul a venit după o zi tensionată în Parlament, cu negocieri purtate până în ultimul moment și cu schimbări de poziție anunțate de mai mulți aleși care semnaseră inițial documentul.

Votul a fost secret, cu bile, iar procedura a început în jurul orei 13:13. Parlamentarii au fost chemați pe rând la urne, iar o parte dintre aleșii PNL, USR și UDMR au optat pentru formula „prezent, nu votez”, strategie folosită pentru a evita susținerea moțiunii într-un vot secret.

În timpul dezbaterilor, premierul Ilie Bolojan a respins acuzațiile formulate de inițiatorii moțiunii și a susținut că problemele economice ale României nu dispar odată cu schimbarea Guvernului. Șeful Executivului a acuzat PSD și AUR că au oficializat o colaborare politică prin acest demers.

„Aveți un plan? Eu pot să plec. Dar problemele acestei țări rămân”, a spus Ilie Bolojan în plen.

De cealaltă parte, liderii Opoziției au atacat măsurile economice ale Cabinetului Bolojan și au susținut că Executivul trebuie demis pentru creșterea taxelor, situația socială și modul în care a gestionat companiile de stat. George Simion a acuzat Guvernul că a adus „taxe, război și sărăcie”, iar Sorin Grindeanu a avut un schimb dur de replici cu premierul.

Anunțul privind numărul de voturi marchează o schimbare majoră pe scena politică. Dacă rezultatul este confirmat oficial, România intră într-o nouă etapă de negocieri pentru formarea unui guvern, iar președintele urmează să cheme partidele la consultări pentru desemnarea unui nou premier.

Căderea Cabinetului Bolojan vine într-un moment de presiune bugetară și politică, în care principalele partide sunt obligate să decidă rapid dacă refac o formulă de guvernare sau intră într-o perioadă prelungită de instabilitate.