Mega-rețea de acte false, lovită în Suceava și București

Anchetă de proporții declanșată marți, 25 noiembrie 2025, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în colaborare cu Poliția Română. 17 percheziții au fost efectuate simultan în județul Suceava și în București, într-un dosar care vizează o rețea organizată ce ar fi facilitat obținerea de cărți de identitate și pașapoarte românești pe baza unor domicilii fictive, pentru cetățeni din Rusia, Ucraina, Republica Moldova și alte state din fosta URSS.

Perchezițiile au vizat Primăria comunei Dumbrăveni, Serviciul de Evidență a Persoanei, locuințele primarului, ale mai multor funcționari publici, dar și două adrese din București, în sectoarele 1 și 3. În paralel, zeci de persoane au fost ridicate și conduse la audieri.

Potrivit procurorilor, funcționari din instituții publice ar fi emis documente de identitate românești pentru cetățeni străini folosind:

• declarații false de luare în spațiu,
• adrese inexistente, improprii sau dezafectate,
• certificate de cetățenie falsificate,
• acte depuse fără prezența reală a persoanei la ghișeu.

În unele cazuri, beneficiarii nu au locuit niciodată în România, dar au primit acte valabile în Uniunea Europeană, folosind identități românești obținute fraudulos pentru a circula liber în spațiul comunitar.

O descoperire explozivă a procurorilor arată că peste 100 de milionari din Federația Rusă și Ucraina, mulți stabiliți în paradisuri fiscale precum Monaco, Cipru sau Dubai, apar pe lista celor care ar fi obținut buletine și pașapoarte românești în mod fraudulos, prin intermediul rețelei.

Printre beneficiari ar fi și președintele Consiliului de Administrație al unei bănci internaționale, născut în Rusia, dar stabilit la Monaco sub o identitate românească falsă.

Anchetatorii susțin că unii dintre acești străini ar fi invocat la ghișee origini românești fictive sau ar fi prezentat certificate de cetățenie presupus emise de consulatele României – documente care s-au dovedit a fi false.

În dosar sunt cercetate infracțiunile de:

• fals informatic,
• uz de fals,
• complicitate la fals informatic,
• emiterea de documente neconforme cu realitatea privind domiciliul și cetățenia.

Pentru 18 beneficiari deja s-a dispus continuarea urmăririi penale.

Autoritățile au anunțat demararea procedurilor de anulare a actelor de identitate și pașapoartelor emise ilegal. În unele cazuri, documentele au fost deja anulate administrativ; în altele, procedura a ajuns în instanță.

Procurorii vor continua analiza fluxului de documente și relațiile dintre funcționarii implicați și persoanele care intermediau luarea în spațiu.

Cazul scoate la lumină vulnerabilități majore ale sistemului administrativ românesc, exploatate ani la rând de grupări transfrontaliere interesate să obțină identități UE.