MApN explică de ce drona care a lovit un bloc din Galați nu a fost doborâtă: „Timpul a fost extrem de scurt”

Ministerul Apărării Naționale a explicat, vineri dimineață, de ce drona rusească prăbușită peste un bloc cu 10 etaje din Galați nu a fost doborâtă înainte de impact. Reprezentanții MApN spun că timpul de reacție a fost foarte scurt, iar intervenția militară este limitată de reguli legale stricte, inclusiv de obligația de a nu pune în pericol populația sau teritoriul unei țări vecine.

Generalul de brigadă Gheorghe Maxim a declarat, într-o conferință de presă, că militarii au avut la dispoziție aproximativ patru minute pentru detectarea, clasificarea și eventuala combatere a țintei. Potrivit acestuia, intervalul a fost insuficient pentru o angajare sigură a dronei.

„Prima limitare pe care o avem e una legală, faptul că nu putem să executăm foc astfel încât proiectilul să afecteze spațiul aerian al unei țări vecine. În continuare, pentru a angaja o țintă aeriană e nevoie de un anumit timp care presupune detecție, clasificare și combatere. Timpul de 4 minute pe care l-am avut la dispoziție a fost extrem de scurt”, a explicat generalul Gheorghe Maxim.

Purtătorul de cuvânt al MApN, Cristian Popovici, a precizat că primele pre-alerte aeriene în zonele de frontieră au început în jurul orei 00:18. Radarele de la sol au urmărit permanent evoluția dronelor, iar în momentul în care traiectoriile indicau o posibilă intrare în spațiul aerian românesc, a fost transmisă alerta către IGSU, care a emis mesajele RO-Alert.

Una dintre drone a intrat în spațiul aerian național la ora 01:54, dinspre zona Reni, a evoluat descendent de la aproximativ 600 de metri altitudine și a dispărut de pe radar în sudul municipiului Galați. La scurt timp, la 112 a fost anunțat un incendiu provocat de prăbușirea dronei pe acoperișul unui bloc.

Reprezentanții MApN spun că militarii au avut autorizare de angajare a țintelor pe toată durata alertei, însă folosirea armamentului trebuie decisă în funcție de riscurile create. Cristian Popovici a explicat că Armata nu poate acționa într-un mod care să genereze pericole mai mari decât cele pe care încearcă să le prevină.

„Cetățenii trebuie să știe că noi facem tot ce putem, însă Armata are limitări foarte stricte în această situație, pentru că nu putem risca să creăm mai multe amenințări decât putem preveni. Legea ne permite să deschidem focul în anumite circumstanțe asupra acestor obiecte folosite în conflictul din Ucraina, dar în condițiile în care este protejată viața populației și proprietatea”, a spus purtătorul de cuvânt al MApN.

Ministerul Apărării a explicat și de ce sistemele de apărare antiaeriană cu baza la sol, precum Ghepard, nu pot fi amplasate oriunde. Potrivit generalului Maxim, România se află pe timp de pace, iar instalarea unor astfel de sisteme pe anumite terenuri presupune acordul proprietarilor sau al operatorilor economici. În plus, aceste echipamente au o rază de acțiune limitată, între aproximativ 1,5 și 6 kilometri.

Reprezentanții MApN au mai arătat că sistemele de apărare aeriană existente au fost proiectate înainte ca războiul dronelor să devină o realitate atât de prezentă în apropierea României. Ministerul spune că există preocupări permanente pentru modernizarea acestor capacități, inclusiv prin programele europene de finanțare pentru apărare.

Incidentul de la Galați s-a produs în noaptea de joi spre vineri, când o dronă a lovit acoperișul unui bloc de locuințe, iar impactul a fost urmat de explozie și incendiu la un apartament de la etajul 10. Două persoane au fost rănite ușor, iar autoritățile au emis mesaje RO-Alert pentru Galați, Brăila și Tulcea.

În timpul alertei, două aeronave F-16 au fost ridicate de la Baza 86 Aeriană Fetești, cu sprijinul unui elicopter IAR 330 SOCAT al Forțelor Aeriene Române. MApN a transmis că, de la începutul războiului din Ucraina, pe teritoriul României au fost identificate fragmente de drone în 47 de situații, dintre care 12 doar în acest an.

Cazul de la Galați readuce în prim-plan discuția despre limitele actuale ale apărării aeriene în fața dronelor care ajung accidental sau deliberat în apropierea localităților românești. Autoritățile spun că este nevoie de adaptarea cadrului legislativ și de îmbunătățirea sistemelor de apărare pentru a reduce riscul unor incidente similare.
Sursa foto: Pro Lider FM