Conferință explozivă la Curtea de Apel, Arsenie atacă Recorder public

Judecătoarea Moroșanu susține Recorder, spune că judecătorii sunt terorizați disciplinar. Conferință explozivă la Curtea de Apel, Arsenie atacă Recorder public.

Curtea de Apel București a început, joi, conferința de presă dedicată reacției la documentarul Recorder „Justiție capturată” cu un moment neașteptat. Judecătoarea Raluca Moroșanu, de la Secția I Penală, a cerut cuvântul și a declarat public că susține dezvăluirile făcute de colegul său, Laurențiu Beșu, în investigația Recorder.

„Am venit aici ca să-l susţin pe colegul Laurenţiu Beşu şi să spun că tot ce a spus el acolo este adevărat. Dacă va fi contrazis este o minciună”, a spus judecătoarea, precizând că are 26 de ani de magistratură, dintre care 19 ani la Curtea de Apel București.

Raluca Moroșanu a descris o atmosferă tensionată în interiorul instanței și a acuzat conducerea că pune presiune pe judecători prin proceduri disciplinare. „Aici, la Curtea de Apel Bucureşti, muncim foarte mult. Conducerea nu ne ajută de niciun fel. Suntem terorizaţi pur şi simplu, cu acţiuni disciplinare şi cu tot ce ştiţi dumneavoastră că ni se întâmplă”, a afirmat aceasta, vorbind despre „o situaţie toxică şi încordată”. Magistrata a mai spus că o parte dintre colegii săi sunt de acord cu aceste constatări.

Judecătoarea a respins și acuzațiile privind o posibilă legătură cu structuri de informații: „Nu am fost nici ofiţer acoperit, nici la «Doi şi-un sfert», nicăieri. Am fost toată viaţa mea magistrat”. Ea a amintit că a fost formator la Institutul Național al Magistraturii și la Școala Națională de Grefieri timp de aproape 15 ani și a transmis colegilor din sistem că își asumă public declarațiile.

Intervenția vine după ce, cu o seară înainte, Curtea de Apel București a transmis un comunicat dur la adresa lui Laurențiu Beșu, judecătorul intervievat de Recorder. Instanța l-a acuzat că „denaturează grav faptele”, a susținut că delegarea sa nu a fost prelungită din motive strict profesionale și a invocat informații potrivit cărora ar fi fost „ofițer la doi și-un sfert”, lucru interzis de statutul magistraților.

În documentarul Recorder, Laurențiu Beșu a vorbit despre modul în care anumite delegări și schimbări de complet ar fi influențat dosare importante, care ar fi fost astfel întârziate sau împinse spre prescripție. Investigația a generat reacții puternice în sistemul judiciar și în zona politică, inclusiv din partea CSM și a conducerii Curții de Apel București.

Conferința de presă de joi este prima apariție publică amplă a conducerii Curții de Apel București după difuzarea documentarului „Justiție capturată” și are ca obiectiv prezentarea poziției oficiale a instanței.

Radar Local prezinta mai jos conferinta de presa pas cu pas:

Arsenie vorbește despre „linșaj mediatic” și „haos controlat”

În debutul conferinței, Liana Nicoleta Arsenie a vorbit despre o succesiune de evenimente din ultimele două săptămâni, pe care le-a prezentat drept o campanie coordonată de discreditare a Curții de Apel București și, în general, a sistemului judiciar.

Președinta CAB a vorbit despre:

• „linșaj mediatic” împotriva instanței,
• folosirea unor persoane aflate „în eșec profesional” ca voci publice,
• tentativa de a crea „haos controlat” înainte ca instanțele să se pronunțe în dosare importante.

Arsenie a susținut că atacurile la adresa Curții apar într-un moment în care dosare grele de corupție trimise de DNA urmează să fie judecate de CAB și a insistat că „justiția se face în instanță, nu în stradă” și că legea nu poate fi „schimbată prin minciuni și manipulare”.

Dosarul Marian Vanghelie: Curtea se apără, dă vina pe prescripție

Unul dintre cazurile principale abordate a fost dosarul fostului primar Marian Vanghelie, prezentat în documentarul Recorder drept exemplu de schimbări repetate de complet și prescripție favorabilă inculpatului.

Președinta Curții a prezentat cronologia din perspectiva instanței:

• dosarul a ajuns la CAB în 2021;
• schimbările de complet ar fi avut cauze „obiective” – promovări, redistribuiri pentru echilibrarea volumului de muncă;
• ultima compunere de complet ar fi fost stabilă, iar soluția a fost pronunțată de acel complet.

Arsenie a subliniat că termenul general de prescripție pentru fapta principală (luare de mită) ar fi fost împlinit încă din 2017, deci înainte de etapa finală la Curtea de Apel. Din acest motiv, spune ea, a pune responsabilitatea prescrierii pe seama CAB ar fi „greșit”.

Dosarul Nicolae Bădălău: de la conflict de competență la „salvarea dosarului”

A urmat cazul Nicolae Bădălău, un alt dosar cu impact public. Potrivit explicațiilor prezentate în conferință:

• dosarul a fost trimis pentru fapte de trafic de influență,
• a existat un conflict de competență între instanțe,
• cauza a fost repartizată aleatoriu la CAB, conform regulilor interne.

Arsenie a susținut că, în contextul modificărilor legislative și al încadrărilor juridice, soluția completului Curții de Apel ar fi, de fapt, una care a „salvat dosarul de la prescripție”, respingând ideea că instanța ar fi lucrat în favoarea inculpatului.

Atac direct la Beșu și Panioglu

O parte importantă a conferinței a fost dedicată descreditării publice a doi judecători care au criticat modul de funcționare al Curții:

• Ionel Laurențiu Beșu, judecătorul care a vorbit în documentarul Recorder,
• Daniela Panioglu, judecătoare cunoscută pentru pozițiile critice în spațiul public.

Despre Laurențiu Beșu, conducerea CAB a reluat public acuzațiile că:

• ar fi făcut afirmații „denaturate” și „fără acoperire în fapte”,
• trecutul său ar include un episod controversat legat de structura de informații „Doi și-un sfert”,
• instanța a sesizat Inspecția Judiciară, CSM, CSAT și CNSAS pentru clarificarea situației.

În cazul Danielei Panioglu, lista de reproșuri a inclus:

• un litigiu legat de decontarea chiriei în condițiile în care deținea deja un apartament,
• acuzații de comportament conflictual față de colegi,
• un dosar cu prejudiciu mare, ținut ani la rând fără soluție, finalizat abia după ce a fost preluat de un alt complet,
• o sancțiune disciplinară pentru formulări considerate neadecvate în motivarea unei hotărâri.

Mesajul transmis de conducerea Curții a fost că o parte dintre criticile apărute în spațiul public ar veni din zona unor conflicte profesionale și sancțiuni, nu dintr-o preocupare reală pentru reformă.

TVR și documentarul Recorder, acuzate de „instigare”

Președinta CAB a criticat și decizia Televiziunii Române de a difuza documentarul Recorder, numind-o „atacul politicului, instituționalizat” și vorbind despre un „film artistic cu pretenții de documentar”, care ar avea efectul de a „instiga publicul” împotriva ordinii constituționale și a sistemului judiciar.

Întrebările jurnaliștilor și linia oficială: „totul e legal”

În sesiunea de întrebări și răspunsuri, jurnaliștii au insistat pe câteva teme-cheie:

• numărul mare de judecători delegați la CAB,
• schimbarea completurilor în dosare sensibile,
• situația dosarelor ajunse la prescripție,
• volumul de muncă și presiunile semnalate de judecători.

Răspunsurile oficiale au urmat aceeași linie:

• delegările și schimbările de complet s-ar face „strict în limitele regulamentului”,
• Curtea ar funcționa și ca „supapă” pentru deficitul de personal din alte instanțe,
• dosarele aflate pe rol nu pot fi detaliate public.

Conferința de presă de la Curtea de Apel București este prima ieșire publică amplă a conducerii instanței după apariția documentarului „Justiție capturată” și se adaugă reacțiilor venite dinspre CSM, Ministerul Justiției și Administrația Prezidențială.