Ilie Bolojan preia interimar Ministerul Energiei, într-un moment critic pentru sistem

Premierul Ilie Bolojan preia interimar Ministerul Energiei, într-un context politic tensionat și într-un moment în care sistemul energetic are nevoie de decizii rapide. Expertul Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, avertizează că interimatul poate produce rezultate doar dacă este dublat de o coordonare tehnică fermă.

Potrivit analizei semnate de Chisăliță, principala urgență nu este lansarea unei noi strategii, ci controlul efectiv al sistemului energetic. Expertul spune că premierul poate avea autoritatea necesară pentru a tăia blocaje și pentru a impune disciplină companiilor de stat, însă riscul major este lipsa timpului pentru administrarea operațională a ministerului.

„În teorie, pare bine, premierul are autoritate, poate tăia blocaje, poate forța colaborarea între ministere și poate impune disciplină companiilor de stat. În practică, însă, există un risc major: prim-ministrul nu are timp să fie și manager operațional de minister”, a transmis Dumitru Chisăliță.

În opinia expertului, formula funcțională ar fi ca premierul să stabilească un număr limitat de decizii strategice, iar un nucleu tehnic din minister să le urmărească zilnic. Altfel, interimatul riscă să producă mai mult zgomot politic decât rezultate concrete.

Chisăliță susține că prima măsură necesară ar fi instituirea unui comandament operațional săptămânal, care să reunească Ministerul Energiei și instituții-cheie precum Transelectrica, ANRE, Romgaz, Nuclearelectrica și Hidroelectrica. Scopul ar fi evaluarea realistă a stocurilor, producției disponibile, lucrărilor întârziate, racordărilor blocate, litigiilor, schemelor de sprijin și proiectelor strategice.

Expertul avertizează că, fără un astfel de mecanism, Guvernul riscă să reacționeze politic la simptome, fără să trateze problemele reale ale sistemului. În plus, centralizarea excesivă a deciziilor la nivelul premierului ar putea bloca, în loc să accelereze, activitatea ministerului.

O altă problemă majoră este piața energiei, aflată într-o tranziție sensibilă. Chisăliță spune că statul trebuie să decidă clar cine este protejat, pe ce criterii și cine suportă diferențele de cost, în loc să lanseze mesaje generale despre facturi mici pentru toată lumea.

Rețelele de transport și distribuție rămân, de asemenea, o vulnerabilitate importantă. Potrivit analizei, nu este suficient ca statul să anunțe noi centrale sau parcuri eoliene, dacă energia produsă nu poate fi conectată și evacuată eficient în sistem.

În privința investițiilor, Chisăliță critică tendința autorităților de a confunda anunțurile cu execuția. Expertul atrage atenția că proiectele trebuie evaluate după criterii concrete: autorizații, finanțare, racordare, constructor și șantier activ.

Printre dosarele importante se află proiectul Neptun Deep, considerat esențial pentru poziționarea energetică a României. Chisăliță avertizează că simpla extracție a gazelor nu este suficientă, dacă România nu transformă această resursă într-un avantaj strategic și industrial.

Un alt dosar major este dezvoltarea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă. Expertul spune că proiectele nucleare trebuie tratate realist, fără optimism administrativ și fără promisiuni neclare.

Reforma companiilor de stat este un alt punct sensibil. Dumitru Chisăliță susține că nu este suficient discursul public despre lupta cu „băieții deștepți”, ci sunt necesare verificări asupra contractelor netransparente, achizițiilor discutabile și managementului slab.

Potrivit acestuia, ineficiența companiilor de stat se traduce, în final, în costuri mai mari pentru consumatori. Investițiile prost gestionate pot deveni poveri pe termen lung, iar lipsa disciplinei în guvernanță afectează direct piața.

Chisăliță spune că în 45 de zile nu poate fi reformat întregul sistem energetic, dar perioada de interimat poate arăta dacă statul este capabil să controleze, să decidă și să execute. El avertizează asupra capcanelor obișnuite: strategii noi inutile, promisiuni contradictorii și populism tarifar.

Potrivit Digi24, Ilie Bolojan se află deja la Ministerul Energiei, unde a început preluarea atribuțiilor. Procedura este însă parțială în această etapă, până la finalizarea formală a vacantării postului.

Interimatul are loc într-un context dificil, marcat de presiuni în piața energiei, evoluții internaționale cu impact asupra prețurilor și măsuri de criză încă active în sector. Deciziile luate în perioada următoare pot avea efecte directe asupra consumatorilor și asupra stabilității pieței.