Ilie Bolojan despre austeritate, justiție și coaliție: stabilitatea rămâne esențială

Ilie Bolojan, radiografia unei guvernări sub presiune: justiție, austeritate și fragilitatea coaliției

Premierul Ilie Bolojan a vorbit deschis, într-un interviu amplu acordat Digi24, despre cele mai sensibile teme ale momentului: funcționarea justiției, reforma pensiilor speciale, presiunea austerității asupra populației, relațiile tensionate din interiorul coaliției de guvernare și constrângerile bugetare majore cu care se confruntă România. Mesajul central transmis de șeful Executivului este unul de responsabilitate: fără stabilitate politică și reducerea reală a cheltuielilor publice, sacrificiul cerut cetățenilor riscă să fie inutil.

Justiția, între percepție publică și blocaje sistemice

Ilie Bolojan a pornit de la realitatea scăderii încrederii cetățenilor în instituțiile statului, inclusiv în sistemul de justiție. Premierul a recunoscut existența unor probleme structurale majore: prescrierea faptelor, durata excesivă a proceselor, soluții diferite în spețe similare și lipsa unor mecanisme clare de răspundere în interiorul sistemului.

În acest context, Bolojan a afirmat că, în cazul faptelor de corupție gravă, prescripția nu ar trebui să existe, explicând că o sentință pronunțată la cinci, șapte sau zece ani după comiterea unei fapte își pierde complet rolul social și educativ. Totodată, premierul a atras atenția asupra modului de formare a completelor de judecată, a practicilor neunitare între instanțe și a problemelor legate de promovarea magistraților.

Pentru a clarifica aceste aspecte, Guvernul a constituit un grup de lucru care va analiza funcționarea sistemului judiciar, în coordonare cu instituțiile relevante și cu Administrația Prezidențială. Ilie Bolojan a subliniat că orice modificare legislativă va trebui să respecte procedura parlamentară și că intervenția politică este posibilă doar dacă se constată că problemele nu pot fi rezolvate din interiorul sistemului.

Miniștrii, evaluați după fapte, nu după presiunea străzii

Premierul a respins ideea schimbării miniștrilor sub presiunea protestelor sau a campaniilor publice. Ilie Bolojan a declarat că miniștrii trebuie judecați strict pe baza activității din mandatul actual și a insistat asupra importanței stabilității administrative.

În acest context, a menționat activitatea ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, apreciind rezultatele obținute, inclusiv în dosarul Schengen, și a subliniat că nu poate fi tras la răspundere pentru sisteme pe care nu le mai gestionează de ani de zile.

„Dacă schimbăm oameni de fiecare dată când apare o presiune de imagine, nu rezolvăm nimic”, a transmis premierul.

Pensii speciale: sustenabilitate, echitate și miza PNRR

Reforma pensiilor de serviciu a fost una dintre temele centrale ale discuției. Ilie Bolojan a explicat că problema depășește componenta financiară din PNRR și ține de două chestiuni fundamentale: sustenabilitatea sistemului și echitatea socială.

Premierul a subliniat că România nu își mai poate permite pensionarea la 48–52 de ani, în condițiile în care o mare parte din populația aptă de muncă nu este activă.

„Nu poți construi o economie sănătoasă dacă scoți oamenii din câmpul muncii atât de devreme”, a afirmat șeful Guvernului.

Totodată, Bolojan a avertizat că respingerea reformei de către Curtea Constituțională ar afecta autoritatea Executivului și capacitatea acestuia de a promova alte reforme dificile, dar necesare. Fără autoritate și încredere, a spus premierul, guvernarea devine imposibilă.

Coaliția de guvernare, între resetare și degradare

Ilie Bolojan a recunoscut fără echivoc că actuala coaliție „nu funcționează așa cum ar trebui”. El a criticat conflictele publice dintre partidele aflate la guvernare și a avertizat că escaladarea acestora – prin moțiuni succesive și atacuri reciproce – poate duce la blocaj politic.

Premierul a prezentat două scenarii: fie o resetare a relațiilor, printr-o evaluare onestă a ceea ce a mers și a ceea ce nu a mers, fie continuarea degradării, care va face imposibilă funcționarea Guvernului.

„Oamenii nu vor să vadă certuri, vor rezultate”, a punctat Ilie Bolojan, adăugând că instabilitatea politică nu afectează doar Executivul, ci și credibilitatea României.

De ce au crescut taxele și de ce trebuie reduse cheltuielile

Premierul a explicat că majorările de taxe adoptate în vară au fost impuse de contextul european, pentru a evita riscul suspendării fondurilor europene. În același timp, a recunoscut că reducerea cheltuielilor publice este mult mai dificilă politic, deoarece afectează direct aparatul administrativ și rețelele de influență.

Ilie Bolojan a subliniat însă că fără tăieri reale de cheltuieli, perioada de austeritate nu poate fi scurtată. În acest sens, a vorbit despre necesitatea ca și cei aflați la vârful puterii să participe la acest efort, prin reducerea sumelor forfetare ale parlamentarilor, diminuarea subvențiilor pentru partide și ajustarea cheltuielilor administrative.

Deficitul, datoria și bugetul pentru 2026

România se confruntă cu un dezechilibru major între venituri și cheltuieli, estimat la aproximativ 150 de miliarde de lei anual. Pentru acoperirea acestui deficit, statul se împrumută constant, plătind dobânzi de aproximativ 12 miliarde de euro pe an.

Guvernul și-a asumat reducerea deficitului bugetar la maximum 6,4% în 2026, față de aproximativ 8,4% în 2025, ca parte a angajamentului de a ajunge la 3% până în 2030. Acest obiectiv presupune disciplină bugetară strictă, reducerea cheltuielilor de funcționare și îmbunătățirea colectării veniturilor.

Mediul privat și revizuirea taxei pe cifra de afaceri

Ilie Bolojan a recunoscut că mediul privat este puternic afectat de actualul pachet fiscal, inclusiv de taxa de 1% pe cifra de afaceri aplicată companiilor mari. Premierul a afirmat că această măsură a contribuit la scăderea investițiilor străine și că Guvernul analizează eliminarea sau reducerea ei, concomitent cu măsuri pentru limitarea prețurilor de transfer.

„Nu poți impozita cifra de afaceri în sectoare cu marje mici fără să creezi probleme grave”, a spus premierul, precizând că o soluție va fi anunțată în perioada următoare.

Mesajul final: austeritate temporară, nu politică permanentă

Răspunzând criticilor și etichetelor din spațiul public, Ilie Bolojan a transmis că austeritatea este un sacrificiu temporar, impus de realitățile bugetare. Premierul a subliniat că majorările de salarii și pensii sunt legitime și necesare, dar pot fi făcute doar după echilibrarea finanțelor publice.

„Nu e o problemă să fii generos dacă ai buget. Problema e să fii generos cu bani pe care nu îi ai”, a concluzionat șeful Guvernului, avertizând că lipsa responsabilității politice va fi sancționată, mai devreme sau mai târziu, de alegători.