Guvernul a publicat proiectul bugetului pentru 2026. Venituri de 391,7 miliarde lei și deficit cash estimat la 6,2% din PIB

Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică proiectul bugetului de stat pentru anul 2026, document care fixează modul în care vor fi împărțiți banii statului între instituții, ministere și structuri strategice. Proiectul vine într-un moment sensibil pentru coaliția de guvernare, după ce mai multe prevederi au stârnit nemulțumiri politice, iar liderii urmează să aibă o nouă ședință în această după-amiază. Până la finalul săptămânii, forma finală a bugetului ar putea ajunge în Parlament, pentru dezbatere și vot.

Documentul prevede venituri totale de 391,7 miliarde lei, în timp ce cheltuielile sunt estimate la 527,4 miliarde lei, sub forma creditelor bugetare. În paralel, sunt prevăzute și credite de angajament de 712,5 miliarde lei, adică limita maximă a sumelor care pot fi angajate pentru proiecte viitoare. Diferența dintre venituri și cheltuieli arată presiunea pe care Guvernul încearcă să o gestioneze într-un an în care promite consolidare fiscală, dar trebuie să acopere în același timp costuri sociale, de apărare și investiții.

În fundamentarea proiectului, Guvernul estimează pentru 2026 o creștere economică de doar 1,0%, într-un scenariu descris drept prudent. Executivul arată că efectele măsurilor de reducere a deficitului se vor resimți inclusiv prin restrângerea puterii de cumpărare a populației, pe fondul menținerii unei inflații ridicate în prima parte a anului și al reducerii venitului disponibil al gospodăriilor. Cu alte cuvinte, bugetul este construit pe o economie care avansează lent și pe un consum aflat sub presiune.

La nivel macroeconomic, veniturile bugetare proiectate pentru 2026 reprezintă 36,0% din PIB, iar cheltuielile bugetare ajung la 42,3% din PIB. Deficitul ESA este estimat la 6,0% din PIB, cu obiectivul de a coborî la 3,2% din PIB în 2029, ceea ce ar însemna o reducere de 2,8 puncte procentuale față de nivelul din 2026. În același timp, deficitul bugetar cash este estimat la 6,2% din PIB, ceea ce arată că echilibrarea finanțelor publice rămâne una dintre cele mai dificile mize ale anilor următori.

În ceea ce privește instituțiile centrale, Secretariatul General al Guvernului are prevăzute 2.844.571.000 lei credite de angajament și 2.679.863.000 lei credite bugetare. Senatul ar urma să primească 259.881.000 lei atât la credite de angajament, cât și la credite bugetare, în timp ce Camera Deputaților are prevăzute 954.217.000 lei credite de angajament și 578.932.000 lei credite bugetare. Pentru Administrația Prezidențială, proiectul bugetului prevede 124.470.000 lei credite de angajament și 103.470.000 lei credite bugetare.

Cele mai mari alocări merg către ministerele care gestionează cheltuieli sociale, infrastructură și securitate. Ministerul Muncii are prevăzute 92.466.704.000 lei credite de angajament și 91.800.399.000 lei credite bugetare. Ministerul Educației urmează să primească 65.253.862.000 lei credite de angajament și 64.788.829.000 lei credite bugetare. Ministerul Apărării are alocate 112.539.422.000 lei credite de angajament și 49.371.954.000 lei credite bugetare, iar Ministerul Transporturilor are prevăzute 109.981.524.000 lei credite de angajament și 42.033.996.000 lei credite bugetare.

În topul alocărilor importante se mai află Ministerul Afacerilor Interne, cu 36.207.036.000 lei credite de angajament și 35.755.208.000 lei credite bugetare, Ministerul Agriculturii, cu 43.751.240.000 lei credite de angajament și 27.732.342.000 lei credite bugetare, Ministerul Dezvoltării, cu 39.233.985.000 lei credite de angajament și 22.838.339.000 lei credite bugetare, precum și Ministerul Sănătății, cu 31.102.739.000 lei credite de angajament și 22.782.762.000 lei credite bugetare.

Bugetul mai include sume importante pentru alte ministere și structuri. Ministerul Afacerilor Externe are prevăzute 1.834.406.000 lei credite de angajament și 1.600.507.000 lei credite bugetare. Ministerul Culturii are 2.171.982.000 lei credite de angajament și 1.443.680.000 lei credite bugetare. Ministerul Fondurilor Europene are 17.872.055.000 lei credite de angajament și 12.635.440.000 lei credite bugetare. Ministerul Economiei are 3.966.937.000 lei credite de angajament și 3.682.452.000 lei credite bugetare. Ministerul Energiei figurează cu 10.180.899.000 lei credite de angajament și 19.716.135.000 lei credite bugetare, în timp ce Ministerul Justiției are 4.657.687.000 lei credite de angajament și 4.311.926.000 lei credite bugetare, iar Ministerul Mediului are 4.666.377.000 lei credite de angajament și 5.952.143.000 lei credite bugetare.

Proiectul stabilește și bugetele unor instituții-cheie din zona de securitate și justiție. Serviciul Român de Informații are prevăzute 5.671.905.000 lei credite de angajament și 5.202.140.000 lei credite bugetare. Serviciul de Informații Externe are 762.520.000 lei credite de angajament și 812.520.000 lei credite bugetare. Serviciul de Protecție și Pază primește 415.476.000 lei credite de angajament și 408.976.000 lei credite bugetare, iar Serviciul de Telecomunicații Speciale are 1.667.477.000 lei credite de angajament și 1.525.461.000 lei credite bugetare. Pentru Ministerul Public sunt prevăzute 2.658.924.000 lei credite de angajament și 2.878.027.000 lei credite bugetare.

Un alt indicator important din proiect vizează datoria guvernamentală. Estimarea arată că la sfârșitul anului 2026 ponderea datoriei guvernamentale brute va ajunge la 61,8% din PIB. Dacă sunt luate în calcul activele financiare lichide, datoria guvernamentală netă este estimată la aproximativ 51,5% din PIB. Aceste cifre arată că, dincolo de disputa politică legată de împărțirea banilor, bugetul pe 2026 este construit într-un echilibru fragil, între nevoia de cheltuieli mari și presiunea tot mai puternică de a ține sub control deficitul și datoria publică.