Guvernul a publicat prima radiografie a administrației publice din România

Raportul Guvernului arată că administrația publică rămâne fragmentată și ineficientă, cu cheltuieli ridicate, fonduri distribuite neclar și diferențe mari între instituțiile performante și cele cu probleme.

Guvernul a anunțat publicarea primei analize de ansamblu privind administrația publică din România, un document care evaluează situația instituțiilor centrale, a administrațiilor locale și a companiilor de stat pe baza celor mai recente date oficiale disponibile.

Raportul privind Analiza Eficienței Administrației Publice Centrale și Locale a fost realizat la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului în cursul anului 2025, folosind date aferente anului 2024. Documentul include informații despre numărul de angajați, cheltuielile cu personalul, performanța administrațiilor locale, situația financiară a autorităților și fondurile europene.

Executivul susține că administrația publică a funcționat ani la rând fără transparență reală, cu date importante dispersate între instituții și fără o imagine completă accesibilă publicului. În acest context, raportul este prezentat drept un pas către transparentizarea activității statului.

Datele folosite au fost colectate de la Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii, Institutul Național de Statistică, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, ANRSC, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Consiliul Concurenței, fiind prelucrate cu sprijinul Băncii Mondiale. Toate informațiile au fost anonimizate, potrivit Guvernului.

„Raportul este disponibil integral AICI, într-un format interactiv accesibil publicului larg, jurnaliștilor, cercetătorilor și tuturor factorilor interesați.”

Concluziile documentului arată că administrația publică din România rămâne fragmentată și ineficientă, cu cheltuieli ridicate raportate la rezultatele obținute și cu fonduri distribuite fără criterii clare. În același timp, raportul menționează existența unor exemple de bune practici în instituții și companii de stat care au reușit să reducă cheltuielile inutile și să genereze venituri importante pentru buget.

Documentul vorbește și despre posibile direcții de reformă, precum reducerea cheltuielilor prin comasări instituționale, diminuări proactive de personal și o politică mai strictă privind execuția bugetară și performanța companiilor de stat.