Franța, zguduită de revolte liceene violente și criză politică

Franța traversează o săptămână tensionată, marcată de proteste violente ale liceenilor în mai multe orașe, incendii la unități școlare și incidente filmate și distribuite pe rețelele sociale, scrie jurnalistul Matthew Tostevin în Newsweek.

Printre imaginile surprinse se numără o polițistă urmărită de tineri și lovită cu picioarele, un profesor în vârstă bătut pentru că a încercat să oprească un act de incendiere și o femeie arsă la față cu un aruncător de flăcări improvizat.

Context politic și internațional

Potrivit sursei citate, violențele au loc într-un moment în care Europa încearcă să demonstreze Rusiei că tratează serios amenințarea venită din partea acesteia, în timp ce industria continentului este afectată de competitivitatea tot mai mare a Chinei și de impactul războiului din Iran asupra prețurilor la energie.

Articolul amintește și de avertismentele președintelui american Donald Trump, care a vorbit despre riscul unei „ștergeri a civilizației” europene din cauza imigrației masive și a statelor sociale considerate nesustenabile — afirmații respinse ferm de oficialii europeni.

Protestele și revendicările elevilor

Protestele au pornit de la nemulțumiri legate de condițiile din școli, orele lungi de lucru și relația cu profesorii. Potrivit sursei, mișcarea a fost susținută de oficiali ai partidului de stânga La France Insoumise, condus de candidatul la președinție Jean-Luc Mélenchon, care a catalogat drept represiv răspunsul guvernului.

În replică, liderii partidului de dreapta Rassemblement National, condus de Marine Le Pen, și-au exprimat indignarea față de evoluția protestelor. Le Pen, susținută deschis de Donald Trump, este considerată favorită la alegerile prezidențiale din Franța programate anul viitor, după ce Emmanuel Macron va trebui să se retragă la finalul celor două mandate permise.

Sursa citată notează că șansele lui Le Pen ar putea fi, de fapt, mai mari într-un eventual duel cu Mélenchon decât împotriva unui candidat centrist în turul al doilea.

Imigrație și schimbări demografice

Revoltele au readus imigrația în centrul dezbaterii publice, printre protestatari numărându-se mulți studenți de origine africană și arabă, dar și numeroși tineri francezi albi. Potrivit articolului, pe fondul scăderii natalității în Franța, proporția elevilor de origine imigrantă a crescut în ultimii ani.

Problema economică, mai gravă decât protestele

Jurnalistul Newsweek subliniază că, dincolo de violențele stradale, cea mai mare provocare a Franței rămâne situația economică. Costurile de împrumut au crescut semnificativ la nivel global, dar împrumuturile Franței au urcat chiar mai rapid decât în cazul țărilor comparabile.

Raportul datorie-PIB al Franței este deja de aproape 120%, iar reducerile bugetare și creșterile de impozite propuse nu au reușit să liniștească piețele obligațiunilor, rămase sceptice. Spre deosebire de Statele Unite, Franța nu poate recurge la tipărirea de bani în situații extreme, întrucât face parte din zona euro.

Potrivit sursei, combinația dintre reducerile la serviciile publice, creșterea impozitelor, o societate îmbătrânită, diviziunile etnice, dificultățile industriei și riscul de război conturează mai degrabă premisele unor nemulțumiri și proteste suplimentare decât un semn de stabilitate.

Sursă: Digi24 | Externe (digi24.ro)