Feeding

O bunică e înmormântată. Presupun că e bunică, din vocile care se aud pe fundal. E coborâtă încet în groapă, într-un sicriu standard, lucios, cu o icoană între mâini. E undeva pe lângă Caransebeș, mă prind din comentarii. Totul e live pe TikTok, între un clip de la Max Fisher și ceva de la Thinkverse AI.

Filmată cu telefonul, înmormântarea ajunge, după spusele cameramanului de ocazie, până departe, în Anglia, fără să se specifice unde. Nu pot să nu-mi imaginez că acolo, undeva, cineva din familie se uită la acest live și dă vina pe kerosen, Hormuz, Europa sau viața în general pentru faptul că nu a fost acolo când „baba” s-a dus: asta e noua geografie a jelirii digitale. O evoluție normală care ia și ultima experiență intimă și o face comercială.

O mișcare scurtă de deget o face să dispară. În locul ei, altă lume, una agentică, mai rapidă, cu oameni reali care îți spun să te uiți la AI și să-l folosești cum trebuie ca să ai suficient de mulți bani, pentru ca, atunci când el o să te lase pe drumuri, să ai din ce trăi.

Romeo Fantastik a scos o piesă nouă. Știu că era în vogă când eram eu în liceu. I se zice „cevă-clă-min”, ceva de genul. Opresc sunetul. Deși, în tinerețe, puneam „Carolina” și ne amuzam, acum, în public, parcă nu se cade. Acum, că văd clipul, cred că l-am văzut într-o zi la Victoriei. Sau era alt băiat brunet în trening? Sunt superficial, dar, mai mult ca sigur, telefonul mă ascultă și de-aia mi l-a arătat acum.

Intrasem pe TikTok să postez ceva pentru un client. Cum am ajuns aici?

TikTok × înmormântări, AI × șomaj, dureri de cap scrise modern într-o lume gigantică, tehnologică și tot mai infantilă emoțional.

Altfel, v-a plăcut Metallica?