CCR amână a cincea oară decizia pe pensiile magistraților

Update: CCR amână a cincea oară decizia pe pensiile magistraților
Curtea Constituțională a amânat pentru a cincea oară pronunțarea în dosarul privind legea pensiilor de serviciu ale magistraților. Noul termen a fost stabilit pentru 18 februarie 2026.
Amânarea vine în contextul în care judecătorii CCR au decis să analizeze suplimentar solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, care a cerut ca instanța constituțională să ia în calcul sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pe chestiuni legate de statutul magistraților și standardele europene.
Dosarul vizează un pachet de modificări cu impact major: creșterea treptată a vârstei de pensionare și schimbarea formulei de calcul a pensiei, pe ideea de limitare a cuantumului raportat la veniturile nete din activitate și de tranziție pe mai mulți ani.
În ultimele săptămâni, cauza a fost amânată repetat, pe fondul acumulării de documente și argumente în dosar și al tensiunilor publice generate de miza financiară și instituțională a reformei. Termenul din 18 februarie devine, astfel, o nouă dată-cheie pentru un verdict așteptat de luni.
„CCR a acordat un nou termen pentru 18 februarie.”
Stirea initiala: Curtea Constituțională este așteptată să se pronunțe asupra legii care schimbă pensiile de serviciu ale magistraților, însă dosarul riscă o nouă amânare după mai multe termene fără verdict.
Principalul motiv invocat în spațiul public: judecătorul CCR Gheorghe Stan ar fi intrat în concediu paternal, iar absența lui poate complica deliberarea într-un dosar considerat „sensibil”, unde se discută dacă pot decide doar cei prezenți sau dacă e nevoie de toți judecătorii care au participat la dezbateri.
În paralel, pe masa CCR ar fi ajuns și o solicitare venită de la Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, privind posibilitatea trimiterii unor întrebări preliminare către CJUE (Curtea de Justiție a Uniunii Europene) pe tema compatibilității reformei cu standardele europene legate de independența justiției. Un asemenea pas ar putea încetini suplimentar calendarul unei decizii.
Miza legii este una de fond și are efect direct pe regulile de pensionare: tranziție pe 10 ani către vârsta de 65 de ani, creșterea vechimii necesare (în discuție, până la 35 de ani) și limitarea cuantumului la un prag raportat la veniturile nete din activitate (în spațiul public a circulat plafonul de maximum 70% din ultima remunerație netă).
Tot miercuri, 11 februarie, este urmărită și o altă decizie în instanță: Curtea de Apel București este așteptată să se pronunțe asupra cererilor de suspendare a decretelor de numire pentru doi judecători CCR: Dacian Dragoș și Mihai Busuioc. Contextul pune presiune suplimentară pe o instituție aflată deja în centrul unei dispute publice majore.
„Vorbim despre viața unor oameni, nu despre un Excel.”
Pe scurt: reforma pensiilor magistraților rămâne blocată, iar combinația dintre posibila absență a lui Gheorghe Stan și noul demers asociat ÎCCJ/Lia Savonea (plus ecourile din instanță privind Dacian Dragoș și Mihai Busuioc) poate împinge verdictul CCR către un nou termen.
