Cum arată „vila lui Iohannis” din Aviatorilor 86? FOTO EXCLUSIV

Statul a băgat 13,84 milioane lei, dar imobilul stă tot cu porțile închise la 35.000 €/lună

Gardul negru, porțile metalice masive și stâlpii de cărămidă îți spun din prima că nu e o casă obișnuită. Iar dincolo de ele, vila de pe Bulevardul Aviatorilor nr. 86 arată, la exterior, ca un imobil „de predat”: fațadă refăcută integral, ferestre noi, intrare marcată de o copertină albă, curte pavată și detalii de finisaj care trădează bugetul. Radar Local publică imagini exclusive cu imobilul după modernizare: din stradă, totul pare gata. Doar că vila rămâne, deocamdată, o investiție cu ușile închise.

Miza reală a poveștii nu e estetica, ci costul și blocajul. Conform datelor comunicate în contextul desecretizării, lucrările de reabilitare au fost decontate pe capitole astfel: Rezistență – 4.050.863,05 lei, Arhitectură – 6.388.726,14 lei, Instalații – 3.201.134,80 lei, Organizare de șantier – 202.538,91 lei. Totalul acestor sume este 13.843.262,90 lei (≈ 13,84 milioane lei), fără TVA, adică în jur de 3 milioane de euro la cursurile perioadei.

De ce a ajuns imobilul atât de scump? Documentele arată că nu vorbim despre o „renovare cosmetică”, ci despre un imobil aflat în zone construite protejate și în vecinătatea unei zone de protecție, ceea ce a însemnat avize și intervenții care să aducă clădirea la standarde actuale (inclusiv lucrări de consolidare).

Și, totuși, după această cheltuială, vila nu are încă un beneficiar clar. Oficial, prin Hotărârea de Guvern nr. 0999/10.08.2022, imobilul a primit destinația de „reședință oficială pentru persoanele care au avut calitatea de șef al statului român”, iar în anexă apare explicit adresa și terenul aferent de 1.110 mp.

În spațiul public, casa a fost lipită de numele președintelui Klaus Iohannis – de aici și eticheta de „vila lui Iohannis”. Președintele a avut însă o poziție publică: a declarat că nu a solicitat o locuință și nu i s-a oferit, numind subiectul „o preocupare electorală”.

Între timp, pe traseul RA-APPS, destinația practică a imobilului apare altfel: „imobil destinat activităților comerciale”, compus din trei corpuri (C1+C2+C3), cu 915,54 mp suprafață și curte de 1.110 mp. Iar prețul cerut e pe măsură: 35.000 euro/lună, pentru 5 ani, cu garanție 70.000 euro și cost al documentației 1.210 lei.

Problema? Vila nu reușește să treacă de „momentul zero”: interesul concret. RA-APPS a scos imobilul la licitație publică cu strigare, cu tarif de pornire 35.000 euro/lună și garanție 70.000 euro, încă din toamna lui 2025. Iar apoi au urmat, pe hârtie, trei încercări consecutive care s-au închis la fel: „nu a fost depusă nicio ofertă de înscriere valabilă” – consemnat în procese-verbale pentru Licitația 1 (18.11.2025), Licitația 2 (19.12.2025) și Licitația 3 (23.01.2026).

După cele trei eșecuri, vila a fost trecută pe lista imobilelor care pot fi închiriate prin ofertă directă, iar termenul-limită până la care poate fi contractată în această formulă este 27.02.2026. Practic, imobilul e „la vitrină” oficială, cu aceeași chirie lunară care a speriat piața la licitație.

În teren, imaginea e aproape ironică: o clădire refăcută complet, într-una dintre cele mai scumpe zone din București, cu o curte amenajată, ferestre mari și fațadă curată, dar fără un nume pe sonerie. Iar întrebarea care rămâne, după 13,84 milioane lei cheltuite, e simplă și incomodă: cât timp își permite statul să țină „parcată” o investiție de milioane, în timp ce cere 35.000 de euro pe lună și nu apare nimeni la ușă?