Rezoluția de înființare a „Consiliului de Pace” inițiat de Donald Trump a fost semnată la Davos de mai mulți lideri și oficiali, potrivit unei liste publicate în România, în timp ce România nu a confirmat dacă se alătură inițiativei.
În lista publicată apar nume precum Javier Milei (Argentina), Nikol Pashinyan (Armenia), Ilham Aliyev (Azerbaidjan), Rosen Jeliazkov (Bulgaria), Viktor Orbán (Ungaria), Hakan Fidan (Turcia), Tamim bin Hamad Al Thani (Qatar), oficiali din Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, precum și alte state.
„Dacă vor să facă parte din acest corp diplomatic, fiecare țară trebuie să plătească Americii un miliard de dolari.”
Donald Trump
Aici trebuie menționată o nuanță importantă: în presa internațională, suma de 1 miliard de dolari apare mai degrabă ca mecanism pentru obținerea unui statut privilegiat/permanent, nu neapărat ca „taxă de intrare” pentru orice participare. Un oficial american citat de ABC News și PBS spune că un loc permanent ar fi condiționat de o contribuție de acest nivel, în timp ce membri pe termen limitat ar putea participa fără o astfel de plată, în funcție de relevanța lor în contextul evenimentelor curente.
Inițiativa, descrisă în unele relatări drept „Board/Consiliu”, a fost prezentată inițial ca un format legat de Gaza, dar este împinsă acum ca un instrument mai larg pentru „crize internaționale”, ceea ce a generat rezerve în rândul unor aliați occidentali. De exemplu, Marea Britanie a transmis că nu semnează acum, invocând inclusiv îngrijorări legate de posibila implicare a Rusiei.
Pentru România, discuția trebuie privită din două perspective: pe de o parte, presiunea de a fi la masa la care se discută un potențial cadru de pace, mai ales dacă Ucraina intră în ecuație; pe de altă parte, riscul de a legitima un format perceput de unii parteneri drept concurent sau alternativ la mecanismele consacrate.
