UPDATE: Negocierile din coaliția de guvernare privind bugetul de stat pe 2026 nu s-au încheiat cu un acord după ședința de miercuri, 4 martie, de la Palatul Victoria. Discuțiile au fost amânate pentru o nouă reuniune programată luni, de la ora 11:00, pe fondul unor divergențe majore între partenerii de guvernare.
Tensiunile s-au concentrat pe două teme: pachetul de măsuri sociale și investițiile la nivel local. În interiorul coaliției s-a discutat atât despre sprijinul propus pentru pensionari și alte categorii vulnerabile, cât și despre modul de distribuire a fondurilor către administrațiile locale, fără ca aceste capitole să fie închise.
Potrivit informațiilor din interiorul coaliției, PSD ar fi criticat varianta de buget susținută de premierul Ilie Bolojan și de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, acuzând o reducere semnificativă a investițiilor locale față de 2025 și o finanțare doar parțială a măsurilor din Programul de solidaritate. De cealaltă parte, ministrul Finanțelor ar fi reproșat promovarea unor măsuri „fără acoperire bugetară” și ar fi cerut identificarea de resurse suplimentare.
Un alt punct sensibil a fost finanțarea Primăriei Capitalei. În discuție ar fi fost o alocare de aproximativ 1,5 miliarde de lei pentru bugetul municipalității București, cu aport din partea altor administrații locale, formulă contestată de PSD, care ar fi susținut că ar însemna, în practică, un transfer de resurse din alte comunități către Capitală.
În paralel, există presiune pentru un calendar accelerat: proiectul de buget ar urma să fie finalizat și depus în Parlament cel târziu la 13 martie, iar amendamentele și dezbaterile din comisii/plen ar urma să se deruleze în săptămâna care începe cu 16 martie. Cum punctele de conflict nu sunt încă rezolvate, negocierile continuă, iar PSD ar urma să își discute poziția într-o ședință internă vineri sau luni.
ȘTIREA INIȚIALĂ: Liderii coaliției de guvernare s-au reunit miercuri, 4 martie 2026, într-o nouă ședință la Palatul Victoria, pentru a definitiva împărțirea banilor în bugetul pe 2026, după ce PSD a avertizat că poate apărea un blocaj politic dacă anumite măsuri sociale nu sunt prinse integral în proiect.
Întâlnirea a început la ora 09:00 și este a doua ședință din această săptămână pe tema bugetului, în condițiile în care PNL își dorește ca proiectul să fie gata până la finalul săptămânii.
În ședința anterioară, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat o schiță de buget și ar fi transmis că pot fi acoperite doar aproximativ jumătate din sumele solicitate pentru pachetul de sprijin propus de PSD, destinat pensionarilor, mamelor și familiilor vulnerabile. PSD a reclamat că prezentarea nu a venit cu suficiente detalii și a cerut ca propunerile tuturor partidelor din coaliție să fie tratate egal.
„Cei care refuză să includă în buget sau care vor să reducă alocarea pentru Programul PSD de solidaritate riscă să determine un blocaj politic nejustificat și iresponsabil, cu implicații negative asupra execuției bugetare din acest an.”
PSD cere ajutoare pentru pensionari acordate în două tranșe, cu 1.000 lei pentru venituri sub 1.500 lei, 800 lei pentru venituri între 1.501–2.000 lei, respectiv 600 lei pentru venituri între 2.001–3.000 lei, măsuri care ar viza 2,8 milioane de pensionari. În plus, sunt solicitate sprijin financiar pentru mame, copiii cu dizabilități și alte categorii vulnerabile, cu un impact bugetar estimat la peste 3 miliarde lei, în timp ce limita invocată în discuții ar fi de aproximativ 1,5 miliarde lei.
În paralel, în coaliție se discută și un prim „draft” de buget, în care cele mai mari alocări ar urma să meargă către Ministerul Muncii și Ministerul Educației, urmate de Apărare, Transporturi, Interne, Sănătate și Dezvoltare, multe dintre aceste bugete fiind, în schiță, mai mici decât în 2025.
Conform aceleiași schițe, Ministerul Muncii ar urma să aibă 57,7 miliarde lei (față de 60,6 în 2025), Educația 57,3 miliarde lei (față de 60,2), iar Apărarea ar crește la 44 miliarde lei (față de 36,8). La Transporturi apare 37,4 miliarde lei (față de 43,2), iar la Sănătate 22 miliarde lei (față de 23,6).
Un punct care a atras atenția în discuțiile publice este alocarea pentru Înalta Curte de Casație și Justiție, care, în schiță, ar fi aproape dublă față de 2025, ajungând la 7,5 miliarde lei (de la circa 3,4). Tot în document apar și sumele mari pentru sistemele de asigurări: Casa Națională de Pensii Publice ar urma să primească 158 miliarde lei, iar Casa Națională de Asigurări de Sănătate 82,6 miliarde lei.
Negocierile rămân deschise, iar proiectul poate fi modificat în funcție de deciziile politice din coaliție, inclusiv asupra pachetului de sprijin social și asupra alocărilor finale către ministere și instituții.
