În intervenția de duminică seară, 25 ianuarie, primarul general Ciprian Ciucu a schimbat registrul: de la explicații despre lipsa banilor, la un mesaj de tip „atac” — cu reforme asumate public și cu presiune pentru schimbarea modului în care se împart resursele în Capitală.
Mesajul de bază: Bucureștiul intră în 2026 cu un buget „îngust”, iar la început de an funcționează pe 1/12 din buget, adică aproximativ 317 milioane de lei. Din această sumă, o parte semnificativă se duce automat pe cheltuieli care nu pot fi amânate: salarii, datorie publică, servicii esențiale și alte obligații curente.
În acest context, Ciucu a susținut că spațiul real de manevră rămâne foarte mic — în jur de 20 de milioane de lei — ceea ce împinge administrația spre decizii rapide și nepopulare, nu doar spre ajustări „din mers”.
Dincolo de diagnostic, primarul general a anunțat explicit un pachet de măsuri pe care vrea să-l lanseze în martie: restructurări, comasări și tăieri de cheltuieli, asumate ca o „bătălie” pe care o va duce chiar dacă vine cu cost politic.
„Vor urma reforme, restructurări, comasări, tăieri de cheltuieli.”
În paralel, Ciucu a reluat ideea că problema de fond ține și de arhitectura bugetară a orașului: fără o schimbare a felului în care se împart resursele între Primăria Generală și sectoare, presiunea pe marile servicii publice — în special transportul public și termoficarea — rămâne greu de susținut. În acest sens, a vorbit despre un „pact politic” care să evite blocajele și să permită decizii rapide.
Pe termoficare, tonul a fost la fel de ofensiv: Ciucu a spus că își asumă personal conducerea reformelor și a transmis că urmează decizii grele, într-un moment în care sistemul e deja sub presiune, iar orice întârziere se traduce în datorii, avarii și nemulțumire publică. Mesajul final: administrația nu mai rămâne în defensivă, ci încearcă să forțeze schimbarea — administrativ și politic — înainte ca problemele să devină imposibil de controlat.
