China accelerează revoluția roboților. Miza: fabrici fără oameni și criza demografică

China a devenit principalul motor al automatizării globale și instalează mai mulți roboți industriali decât orice altă țară. Beijingul vede în roboții controlați de inteligență artificială o soluție pentru una dintre cele mai mari probleme ale sale: scăderea populației active.

Potrivit unei analize Financial Times, preluată de Digi24, revoluția roboților din China nu ține doar de eficiență industrială, ci și de supraviețuirea economică pe termen lung. Din cauza îmbătrânirii populației, numărul persoanelor apte de muncă ar putea scădea puternic până la finalul secolului, ceea ce ar pune presiune pe ambiția Chinei de a deveni cea mai mare economie a lumii.

În fabricile companiei Sany, care produce camioane în centrul Chinei, roboții au preluat deja o parte importantă din procesele de producție. Ei presează, vopsesc și pregătesc componente, iar compania încearcă să automatizeze inclusiv etapele finale de asamblare, considerate printre cele mai dificile.

Managerii din industrie spun că înlocuirea oamenilor cu roboți devine inevitabilă în sectoarele care depind masiv de forța de muncă. Argumentul este simplu: sunt tot mai puțini tineri dispuși să lucreze în fabrici, iar meseriașii bine pregătiți devin mai greu de găsit.

Beijingul numește această direcție „inteligență întrupată”, adică roboți controlați de sisteme AI, capabili să lucreze în fabrici, depozite, servicii și medii cu risc ridicat. Autoritățile vor să creeze noi forme de muncă în care oamenii și roboții să colaboreze direct.

Președintele Xi Jinping susține de ani buni dezvoltarea industriei robotice. Strategia Chinei nu se limitează la folosirea roboților în interiorul țării, ci urmărește și cucerirea piețelor externe, după modelul prin care China a devenit un actor major în zona mașinilor electrice.

Datele Federației Internaționale de Robotică arată amploarea fenomenului. China avea, în 2024, peste 2 milioane de roboți industriali activi în fabrici, iar anul trecut a instalat aproximativ 295.000 de unități noi, adică peste jumătate din cererea globală.

În același timp, producătorii chinezi câștigă teren chiar pe piața internă. Dacă în urmă cu câțiva ani o mare parte a roboților instalați în China provenea de la companii străine, în 2024 producătorii locali au ajuns să acopere majoritatea unităților instalate.

Miza următoare este zona roboților umanoizi. Potrivit estimărilor citate în analiza Financial Times, China ar fi produs cea mai mare parte a roboților umanoizi exportați la nivel global, iar economiștii se așteaptă ca acest sector să devină un nou motor de export în următorii ani.

Totuși, automatizarea rapidă vine și cu riscuri sociale. China se confruntă deja cu șomaj ridicat în rândul tinerilor și cu sute de milioane de lucrători fără locuri de muncă permanente. Dacă roboții vor fi introduși prea repede, o parte dintre acești oameni ar putea rămâne fără alternative stabile.

Roboții nu schimbă doar industria, ci și serviciile. În hoteluri, restaurante sau logistică, companiile încearcă să reducă dependența de personal uman. Unii operatori hotelieri din China vor să transforme unitățile care aveau nevoie de mulți angajați în afaceri bazate pe tehnologie.

Există însă și limite tehnologice. Roboții umanoizi sunt încă scumpi, greu de adaptat la unele sarcini și nu sunt întotdeauna eficienți în activități foarte simple sau foarte complexe. Mediile imprevizibile, cum sunt locuințele oamenilor, rămân greu de gestionat pentru aceste sisteme.

Chiar și așa, direcția este clară. China investește masiv în roboți pentru a-și proteja capacitatea industrială, pentru a compensa lipsa de forță de muncă și pentru a-și păstra poziția de mare exportator global. Transformarea ar putea schimba nu doar economia chineză, ci și piața muncii din întreaga lume.