CCR: legea privind pensiile magistraților, declarată constituțională
UPDATE 15:34 — CCR a explicat că noile reguli privind vârsta și vechimea la pensionare introduc o tranziție treptată, iar procedura de angajare a răspunderii Guvernului a respectat cadrul constituțional (urgență și necesitate).
UPDATE 14:08 — Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a spus că legea este constituțională și că decizia CCR confirmă „corectitudinea demersului Guvernului”.
UPDATE 13:58 — Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că, după verdictul CCR, este momentul ca Dragoș Pîslaru (ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene) să se asigure că România nu pierde 230 de milioane de euro din PNRR.
UPDATE 13:55 — Președintele USR, Dominic Fritz, a afirmat că decizia CCR este „o normalitate” și „o afirmare a democrației”.
UPDATE 13:46 — Kelemen Hunor a reacționat public după hotărârea Curții Constituționale privind reforma pensiilor magistraților.
UPDATE 13:29 — Președintele Nicușor Dan a avut o primă reacție după decizia CCR de diminuare a pensiilor speciale ale magistraților.
UPDATE 13:00: Curtea Constituțională a decis că legea privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților este constituțională. Cererea de sesizare a CJUE a fost respinsă cu 5 voturi la 4, iar sesizarea ÎCCJ pe fondul legii a fost respinsă cu 7 voturi la 2 (sesizarea pe cuantumul pensiei – respinsă cu 6 la 3). Decizia vine după cinci amânări ale pronunțării. Legea merge la promulgare.
Știrea inițială: Curtea Constituțională a României (CCR) discută azi, 18 februarie 2026, de la ora 11:00, sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind modificările legislative care vizează pensiile de serviciu ale magistraților. Este a șasea dezbatere pe acest subiect, după ce pronunțarea a fost amânată de cinci ori.
În cadrul ședinței, judecătorii CCR pot decide fie să trimită la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) solicitarea formulată de Lia Savonea, șefa ÎCCJ, pentru clarificări legate de compatibilitatea reformei cu dreptul UE, fie să se pronunțe direct pe fondul sesizării ÎCCJ.
ÎCCJ a anunțat pe 10 februarie 2026 că a cerut CCR să solicite un punct de vedere CJUE asupra reformei, invocând necesitatea verificării compatibilității cu exigențele dreptului european și cu jurisprudența instanței UE.
„Prin această cerere este solicitată verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție.” — comunicare ÎCCJ (10 februarie 2026)
În ultimele săptămâni, cazul a fost marcat de amânări succesive. Unul dintre motivele invocate public a fost solicitarea de concediu paternal formulată de judecătorul Gheorghe Stan, deși acesta a participat ulterior la ședința din 11 februarie 2026, când pronunțarea a fost din nou amânată.
Proiectul de modificare legislativă prevede, între altele: raportarea vârstei de pensionare la vârsta standard din sistemul public, stabilirea unei vârste minime de 49 de ani până la 31 decembrie 2026, condiție de cel puțin 35 de ani vechime în muncă, creșterea treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani, precum și un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul (media indemnizațiilor brute și a sporurilor pe ultimele 60 de luni), cu plafonarea pensiei nete la 70% din venitul net din ultima lună de activitate.
