Bala 2: analiza pentru Cernavodă, încă în lucru la Guvern

Proiectul Bala 2, considerat esențial pentru creșterea nivelului Dunării la Cernavodă și pentru răcirea reactoarelor nucleare, este analizat în continuare de un comitet interministerial înființat special în acest scop. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a explicat pentru Mediafax stadiul discuțiilor, într-un context în care România se află de la 1 august în stare de alertă energetică.
Situația a pornit de la debitele extrem de scăzute ale Dunării, care au dus la oprirea, pe rând, a celor două reactoare de la Cernavodă: primul (700 MW) pe 1 august, al doilea pe 13 august. Centrala, operată de Nuclearelectrica – companie controlată de stat prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni – asigură în mod normal aproximativ 20% din producția națională de energie. Debitele reduse au afectat și hidrocentralele de pe fluviu de la intrarea în țară, unde producția s-a înjumătățit, acestea generând în mod obișnuit 10-15% din energia produsă la nivel multianual în România.
Ce a decis CNSU și cum stau lucrările pe Dunăre
Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a aprobat pe 22 august noi măsuri de urgență pentru asigurarea debitului de apă necesar sistemelor de răcire ale centralei. În paralel, se derulează lucrări de dragare și de regularizare a Dunării în zona brațului Bala – lucrări care, potrivit unui document guvernamental consultat de Mediafax, fuseseră propuse de responsabili din domeniul energiei încă de acum 23 de ani, după prima oprire totală a centralei.
Starea de alertă a fost prelungită cu 30 de zile începând din 30 august 2026, prin Hotărârea nr. 21 din 28 august 2026. Decizia a fost luată după ce s-a constatat că debitul Dunării la Baziaș este de aproximativ 1.350 mc/s, iar deși se prognoza o creștere temporară până la circa 1.600 mc/s în perioada 30-31 august, valoarea rămâne mult sub media multianuală, cu risc ridicat de reluare a scăderii în prima decadă a lunii septembrie, în absența unor precipitații semnificative în bazinul Dunării.
Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați (AFDJ) a explicat, tot pentru Mediafax, etapele și momentul în care proiectul – vechi de 17 ani – s-a blocat, deși are toate avizele și acordurile necesare. Totodată, Comisia Europeană a confirmat, la solicitarea Mediafax, că a primit o plângere privind brațul Bala, venită de la sediul central al unei organizații importante din domeniul protecției mediului.
„Proiect sine qua non” pentru reactoarele 3 și 4
„Legat de Bala 2, este într-adevăr în acest moment o muncă asiduă coordonată de șeful Cancelariei Primului-Ministru, de domnul Jurca, care, mă rog, în coordonare a domniei sale se află acele instituții care să pregătească acest proiect. Acest proiect este esențial pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, proiect sine qua non, fără de care ele nu pot fi construite și până în 2033-2034 pot fi de ajutor în cazul în care vom experimenta, așa cum mă aștept și cum se așteaptă foarte mulți dintre experți, în condițiile schimbărilor climatice, la temperaturi și la fenomene din ce în ce mai dificile pentru următorii ani”, a declarat Cristian Bușoi, la întrebarea reporterului Mediafax.
Oficialul a precizat că Ministerul Energiei, membru al comitetului interministerial și acționar majoritar la Nuclearelectrica, susține proiectul Bala 2.
„Legat de calendar, legat de costuri, legat de felul în care se va implementa proiectul Bala 2 și acele lucrări extinse de pe brațul Dunării, va comunica la momentul potrivit și când va fi nevoie domnul cancelar sau direct departamentul de comunicare al Guvernului României. Noi, ca Minister al Energiei, evident, cu tot ceea ce putem susținem, pentru că, până la urmă, Cernavodă, acolo unde Ministerul Energiei este acționar majoritar, este o societate listată la bursă în mod direct și Sistemul Energetic Național, în mod indirect, va fi beneficiarul acestor investiții și al acestor lucrări”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Energiei.
Raport final, așteptat în jurul datei de 13 septembrie
Potrivit unui comunicat din 27 august, comitetul funcționează timp de 30 de zile și urmează să prezinte un raport final cu soluțiile tehnice, calendarul de implementare și sursele de finanțare, în jurul datei de 13 septembrie 2026.
Comitetul Interministerial Bala – Cernavodă reunește Cancelaria prim-ministrului, Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Administrația Națională „Apele Române”, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor, Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, Administrația Canalelor Navigabile, SN Nuclearelectrica și mediul universitar (Universitatea Tehnică de Construcții București), cu sprijinul Ministerului Afacerilor Interne, Departamentul pentru Situații de Urgență, și al specialiștilor din Ministerul Apărării Naționale.
Situația de la Cernavodă are relevanță directă și pentru București, întrucât centrala nucleară asigură, în condiții normale, o parte importantă din producția națională de energie ce alimentează Sistemul Energetic Național, din care face parte și Capitala.
Sursă: Mediafax (mediafax.ro)
Acest articol a fost creat cu asistența inteligenței artificiale și verificat editorial de Redactia.
