Antreprenor: România riscă recesiune tehnică

Omul de afaceri Dan Ostahie a declarat, joi, la emisiunea Jurnalul de Seară de la Digi24, că România se îndreaptă spre o criză economică și că este „foarte posibil” să intre într-o recesiune tehnică, în contextul reducerii consumului și al dezechilibrelor bugetare.
Acesta susține că reducerea cheltuielilor publice este necesară pentru corectarea deficitului și pentru stabilizarea economiei, iar măsurile anunțate ar trebui privite ca pași de „normalitate”, nu ca o formă de austeritate.
În analiza lui, consumul mai slab poate împinge economia într-o zonă de contracție, mai ales într-un model în care PIB-ul este susținut consistent de cumpărături și servicii. În același timp, spune că scăderea consumului poate avea și efecte în lanț, precum temperarea deficitului de cont curent și, dacă statul își ajustează cheltuielile, o presiune mai mică pe inflație.
„În general, atunci când se intră în criză, nu simțim.”
Ostahie a atras atenția și asupra diferenței dintre „realitatea din piață” și datele oficiale: semnalele pot fi resimțite înainte ca statisticile să confirme reculul, iar cifrele tind să vină cu întârziere. Din perspectiva lui, direcția depinde de rapiditatea cu care sunt aplicate măsurile macroeconomice și de cât de consecvent sunt ținute sub control cheltuielile publice.
În termenii folosiți de economiști, „recesiune tehnică” descrie, de regulă, o scădere a activității economice pe două trimestre consecutive, iar un astfel de scenariu ar deveni mai probabil dacă frânarea consumului se prelungește. Ostahie spune că etapa trebuie înțeleasă ca una de „însănătoșire”, având în vedere nivelul deficitului care apasă pe economie.
Antreprenorul a mai punctat că deficitul este o problemă majoră inclusiv în perspectiva unor obiective mai ambițioase, precum apropierea de criteriile necesare pentru moneda euro, unde ținta de deficit este semnificativ mai redusă. În acest context, a dat exemplul unor state care au trecut prin corecții dure și au ajuns ulterior la situații bugetare mai stabile.
Ostahie mai arată că redresarea ar avea două direcții principale: controlul costurilor publice și creșterea producției industriale. În plus, atrage atenția că prețurile ridicate la utilități (energie și gaze) pot fi un dezavantaj competitiv, iar reducerea acestora ar putea susține dezvoltarea unor zone industriale în mai multe domenii.
În final, a comparat situația cu perioada 2009, susținând că atunci economia a fost prinsă nepregătită și revenirea a durat, în timp ce acum companiile ar fi mai bine capitalizate și mai conștiente de deciziile necesare, accentul trebuind pus pe măsuri concrete, nu pe panică.
