Analist rus: România, printre țintele unui atac în 2027

Politologul rus Serghei Karaganov, considerat apropiat al lui Vladimir Putin, a declarat într-un interviu recent că Germania, România și Polonia ar putea fi primele țări europene vizate de Rusia într-un eventual atac, estimat de acesta în jurul anului 2027.
„În prezent sunt discutate planuri. Cred că există o hotărâre tot mai mare de a lansa atacuri mult mai serioase – atât împotriva Ucrainei, cât și împotriva acelor țări europene care sunt implicate direct în agresiunea împotriva Rusiei. Și cred că acest lucru se va întâmpla în decurs de un an”, a declarat Karaganov.
Întrebat direct dacă se referă la atacuri asupra Europei, acesta a răspuns: „Atacuri asupra mai multor țări europene. Inițial, desigur, cu arme nenucleare. Eu susțin ca acest lucru să fie făcut cât mai repede posibil (…) pentru că purtăm acest război de o perioadă absurd de lungă”.
De ce ar fi vizată România, potrivit lui Karaganov
Strategul rus a indicat explicit motivul pentru care România s-ar afla pe lista sa de țări-țintă: „În primul rând, Germania, România – pentru că România este sursa livrărilor de arme către Ucraina – și, din păcate, Polonia. Dar, în primul rând, Germania”, a afirmat Karaganov.
Politologul a susținut că Rusia riscă să se epuizeze dacă războiul continuă în ritmul actual: „Rusia s-ar putea epuiza, așa că, mai devreme sau mai târziu, trebuie să treacă la acțiuni mult mai hotărâte. (…) Trebuie să acționăm decisiv”.
Germania, acuzată de „revizionism”
Karaganov a adăugat acuzații la adresa Germaniei, pe care o consideră principala amenințare din Europa: „Revizionismul reapare. Germania redevine ceea ce a fost în ultimii 150 de ani – principala sursă a răului în Europa”. Acesta a mai afirmat că nu consideră Rusia parte a Europei, deși recunoaște că „multe dintre rădăcinile spirituale și culturale” ale rușilor sunt europene.
„Trebuia să folosim potențialul nuclear încă de la început”
Politologul rus a criticat conducerea de la Moscova pentru că nu a folosit amenințarea nucleară mai devreme în conflict: „Rusia a făcut multe greșeli. Una dintre principalele greșeli a fost că nu ne-am folosit potențialul nuclear, nici măcar politic. Trebuia să-l folosim politic încă de la început”.
Karaganov a menționat că Rusia ar fi trebuit să organizeze exerciții și teste nucleare ca parte a unei escaladări treptate: „Acum, inclusiv după apelurile mele, am început să furnizăm arme nucleare pentru rachetele din Belarus și pentru multe alte mijloace de lansare. Acestea sunt trepte ale escaladării. Să sperăm că mesajul va fi înțeles înainte să fim nevoiți să folosim armele propriu-zise”.
El nu exclude o utilizare efectivă a armelor nucleare, pe care o numește „un păcat uriaș”, dar pe care ar considera-o justificată dacă alternativa ar fi „prăbușirea Rusiei și un război termonuclear global”.
Critici privind desfășurarea războiului în Ucraina
Karaganov a susținut că Rusia ar fi trebuit să atace „centrele de decizie” de la Kiev, inclusiv administrația prezidențială și Rada Supremă: „A fost o greșeală. Ar fi trebuit să atacăm”, adăugând că războiul „nu s-a purtat suficient de hotărât, ceea ce a dus la pierderi inutile” de ambele părți.
Referitor la racheta Oreșnik, politologul a spus că Rusia trebuie să fie pregătită să o folosească echipată cu focos nuclear, deși recunoaște consecințele: „Este o armă teribilă, eficientă, și trebuie să fim pregătiți să o folosim. Dar am prefera să nu fie folosită pentru că milioane de oameni, inclusiv copii și nevinovați, ar muri”.
Deși nu a exclus un atac nuclear asupra Ucrainei, Karaganov a spus că ar trebui evitat, deoarece acolo „trăiesc oameni înrudiți și apropiați de ruși”, adăugând însă: „Dar s-ar putea ajunge și la asta”.
„Odesa ar trebui să fie a Rusiei”
Politologul a susținut că regiunile din sudul și estul Ucrainei ar trebui anexate de Rusia, restul țării urmând să rămână o zonă-tampon neutră. Întrebat dacă Odesa ar trebui să aparțină Rusiei, a răspuns afirmativ: „Așa cred. Este un oraș cu adevărat rusesc. În plus, este folosit pentru transportarea armelor”.
În privința Kievului, Karaganov a spus că nu susține cucerirea orașului dacă aceasta ar presupune pierderea unui număr mare de vieți: „Nu cred că trebuie să recucerim Kievul, mai ales dacă asta înseamnă pierderea atâtor vieți. Iubesc Kievul (…) am atât de multe amintiri frumoase din Ucraina, dar Doamne ferește să ne unim cu Ucraina de astăzi”.
SUA, acuzate că au provocat conflictul
Karaganov a susținut că Statele Unite au provocat deliberat războiul din Ucraina pentru a slăbi Rusia, înainte de a-și îndrepta atenția către China: „Occidentul sau, mai exact, Statele Unite ale Americii au provocat în mod deliberat acest război ani întregi, pentru a provoca Rusiei o înfrângere strategică sau pentru a o slăbi și apoi pentru a-și îndrepta atenția spre China”.
Referitor la eventualele negocieri de pace, politologul a spus că speră ca liderul rus „să nu aibă încredere în Trump”, numind așa-numitul „spirit de la Anchorage” drept „o capcană”.
Cine este Serghei Karaganov
Serghei Karaganov este președinte de onoare al Prezidiului Consiliului pentru Politică Externă și de Apărare, un think-tank influent în Rusia pe teme de securitate și politică externă. A fost consilier pentru politică externă în Administrația Prezidențială rusă între 2001 și 2013 și membru al Consiliului Prezidențial al Federației Ruse, iar în prezent activează în structuri consultative de pe lângă Consiliul de Securitate al Rusiei. Este considerat un apropiat al lui Vladimir Putin și al ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov.
Karaganov se află pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene, Canadei, Australiei, Elveției și Ucrainei, pentru sprijinirea și justificarea publică a războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Declarațiile sale nu sunt noi: în 2023 susținea că Rusia ar putea „recurge la folosirea câtorva arme nucleare împotriva mai multor țări europene” implicate în sprijinirea Ucrainei. În ianuarie 2026 afirma că, într-un anumit scenariu, Europa ar putea fi „îndepărtată de pe harta omenirii”, iar în mai 2026 propunea atacarea inițială cu arme convenționale a unor obiective „simbolice sau logistice” de pe teritoriul european, urmată de lovituri nucleare dacă statele vizate nu ar ceda.
Interviul a fost realizat de Diana Panchenko, jurnalistă de origine ucraineană aflată, de asemenea, sub sancțiunile Uniunii Europene.
Sursă: Mediafax (mediafax.ro)
