Alexandru Rogobete pleacă de la Sănătate după zece luni tensionate

Alexandru Rogobete a părăsit Ministerul Sănătății după zece luni de mandat, în urma deciziei PSD de a-și retrage sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan. Plecarea sa vine după o perioadă în care a adus în spațiul public mai multe probleme sensibile ale sistemului sanitar, de la infecții nosocomiale și centre pentru mari arși, până la relația dintre spitalele publice și clinicile private.

Rogobete a preluat mandatul în iunie 2025, după mai mulți ani în care a activat în Ministerul Sănătății, inclusiv ca secretar de stat responsabil de coordonarea PNRR în Sănătate. În prima zi de mandat, mesajul său public a fost construit în jurul ideii de încredere.

„Cu încredere, în prima zi de mandat la Ministerul Sănătății, pentru că așa cum repet aproape obsesiv, încrederea ne face bine”, scria Alexandru Rogobete pe Facebook.

Primele luni au adus însă și primele situații tensionate. În vara anului 2025, cazul Laviniei Vlad, femeia grav rănită într-un incendiu și transferată în Belgia după 53 de zile de internare la Spitalul Floreasca, a readus în atenție problemele legate de tratamentul marilor arși și infecțiile din spitale.

În urma controlului trimis la Centrul pentru Arși de la Floreasca, ministrul a vorbit public despre nereguli grave, de la norme de ventilație necorespunzătoare până la probleme de igienă și tratament al durerii.

„Este inacceptabil ca în 2025 un om, un pacient să sufere și să urle de durere și să nu îi fie administrat tratamentul corespunzător”, declara Rogobete.

Ulterior, după raportul Corpului de Control, fostul ministru a anunțat că va sesiza Parchetul.

„A venit raportul și vă spun că era să cad de pe scaun. Modul în care a fost avizat și autorizat acest Centru de arși este revoltător”, spunea Alexandru Rogobete.

Tot în acea perioadă, Rogobete a criticat dur conducerea Centrului de Arși de la Floreasca, acuzând nepăsare și iresponsabilitate. Declarațiile sale au dus inclusiv la o notificare trimisă prin avocat de către șeful centrului, care l-a acuzat de limbaj nedemn față de un medic cadru didactic.

O altă temă importantă a mandatului a fost relația dintre spitalele publice și cabinetele private. În august, ministrul anunța introducerea unui formular online prin care pacienții puteau semnala cazurile în care erau redirecționați abuziv de la stat către privat.

„Orice pacient care a fost redirecționat abuziv către un cabinet privat va putea semnala spitalul unde s-a întâmplat, medicul implicat, cabinetul privat indicat, costurile impuse”, declara Rogobete.

În septembrie 2025, după moartea a șase bebeluși în secția ATI a Spitalului „Sfânta Maria” din Iași, fostul ministru a vorbit despre infecțiile nosocomiale și despre raportările incomplete sau întârziate.

„Resemnarea în fața infecțiilor nosocomiale nu este o opțiune. Ascunderea, cosmetizarea sau întârzierea raportărilor nu sunt erori: este complicitate”, spunea Alexandru Rogobete.

El a anunțat atunci modificări legislative, training obligatoriu pentru personalul medical și sancțiuni clare pentru nerespectarea protocoalelor de prevenire a infecțiilor.

În octombrie, la zece ani de la tragedia Colectiv, Rogobete anunța că primul Centru de Arși Gravi construit în România după Revoluție urma să fie finalizat la Timișoara. Termenele au fost însă decalate, iar primirea pacienților a fost amânată pentru anul 2026.

În noiembrie, după moartea unei fetițe de doi ani într-un cabinet stomatologic din București, în urma unei sedări profunde, Ministerul Sănătății a trimis Inspecția Sanitară de Stat în control. Rogobete a vorbit atunci despre spații improvizate, protocoale ignorate și clinici care ar fi funcționat fără respectarea regulilor.

„Dacă știți că funcționați ilegal, puneți cheia în ușă acum”, transmitea fostul ministru.

Tot în noiembrie, el a anunțat un pachet de măsuri pentru sistemul sanitar, între care reclasificarea spitalelor, schimbarea normativului de personal, reforma gărzilor și criterii de performanță pentru conducerea unităților medicale. A anunțat și înființarea registrelor naționale de screening pentru cancerul la sân, cancerul de col uterin și cancerul colorectal.

În decembrie, Rogobete a vorbit despre dezvoltarea stomatologiei în spitalele publice și despre posibilitatea ca unele unități medicale să ofere intervenții stomatologice în regim ambulatoriu sau de spitalizare de zi, inclusiv cu anestezie generală. Tot atunci a anunțat un program național de chirurgie robotică.

La începutul anului 2026, digitalizarea sistemului sanitar a devenit principala temă de comunicare. Ministrul a lansat în consultare publică Strategia Națională de Digitalizare în Sănătate 2026–2030 și a vorbit despre eliminarea documentelor pe hârtie, integrarea sistemelor informatice și dezvoltarea telemedicinei.

În februarie, Rogobete a revenit la tema medicilor care lucrează în privat în timpul programului de la stat, după apariția unei filmări cu un chirurg de la Spitalul Elias care ar fi operat într-o unitate privată în timp ce trebuia să fie la spitalul public.

„A nu fi la programul de lucru în spitalul public și a avea intervenții chirurgicale în altă parte este ilegal, înainte de toate”, spunea Alexandru Rogobete.

Tot în februarie, fostul ministru a fost criticat după ce a anunțat public o aterizare de urgență a unei aeronave, în urma activării unui senzor de presurizare. Deși avionul a aterizat în siguranță, Rogobete a fost acuzat că a creat panică prin modul de comunicare.

În martie, la Healthcare Forum, ministrul a anunțat semnarea unui protocol cu Spitalul Militar „Regina Astrid” din Bruxelles, pentru expertiză în organizarea viitoarelor centre de mari arși din România. El spunea atunci că infrastructura nu este suficientă fără disciplină medicală și protocoale clare.

„Aceste centre de arși, pe lângă infrastructura care deja există, au nevoie de ceva esențial, care din păcate de multe ori este ignorat: au nevoie de disciplină”, declara Rogobete.

Finalul mandatului a fost marcat de o afirmație care a generat controverse. În ultima conferință de presă ca ministru, Alexandru Rogobete a spus că a construit „22 de spitale”, declarație contestată public, în condițiile în care multe dintre proiecte vizează corpuri noi de clădire, modernizări sau centre specializate, nu spitale noi în sens complet.

„Mi se pare un pic nedrept, când nici nu mi s-a uscat bine cerneala pe demisie, ca unii deja să atace un om care a construit, pentru prima dată după Revoluție, 22 de spitale”, a spus fostul ministru.

În aceeași conferință, Rogobete a vorbit și despre acuzații grave privind Institutul Oncologic București. Potrivit acestuia, un raport al Curții de Conturi ar indica faptul că medicamente chimioterapice ar fi fost luate de la IOB și duse către spitale private unde lucrau unii medici din unitatea publică.

„Chimioterapicele erau furate de la IOB și duse la spitalele private unde lucrau niște doctori”, a declarat Alexandru Rogobete.

Fostul ministru a mai susținut că un aparat PET-CT finanțat de Ministerul Sănătății în 2022 ar fi fost pus în funcțiune abia anul trecut, în timp ce pacienții oncologici erau direcționați către servicii private aflate în apropiere.

Raportul Curții de Conturi urmează să fie trimis la Parchet, potrivit anunțului făcut de Alexandru Rogobete la finalul mandatului. Plecarea sa de la Ministerul Sănătății închide un mandat scurt, dar vizibil, dominat de controale, declarații directe și promisiuni de reformă într-un sistem medical aflat sub presiune.