Alegerile din Ungaria pot fi decise de sistem, nu doar de sondaje

Ungaria votează duminică, 12 aprilie, pentru un nou Parlament, într-un scrutin urmărit atent la nivel european. Deși mai multe sondaje recente indică un avantaj pentru partidul de opoziție Tisza, condus de Péter Magyar, cursa rămâne deschisă, iar presa internațională vorbește despre cel mai serios test electoral pentru Viktor Orbán din ultimii 16 ani.

Miza nu ține doar de procentele din sondaje, ci și de felul în care funcționează sistemul electoral ungar. Parlamentul are 199 de locuri, dintre care 106 sunt decise în circumscripții uninominale, iar 93 pe liste de partid, un mecanism care poate favoriza formațiunea cu rețele teritoriale mai puternice și cu bastioane solide în zonele rurale. OSCE monitorizează scrutinul din 12 aprilie, iar observatorii urmăresc inclusiv modul în care acest sistem influențează reprezentarea politică.

Unul dintre avantajele lui Viktor Orbán rămâne tocmai această bază rurală, pe care a reușit să o păstreze fidelă, în special în comunitățile mici și în rândul alegătorilor mai în vârstă. În paralel, Péter Magyar și Tisza au crescut puternic în zonele urbane și în rândul electoratului care cere o schimbare de direcție, pe fondul stagnării economice, al tensiunilor cu Bruxellesul și al nemulțumirilor legate de corupție.

Campania lui Orbán a mizat puternic și pe mesajul de siguranță și stabilitate, în special pe tema războiului din Ucraina și a relației cu Uniunea Europeană. În același timp, scrutinul este privit și ca un test pentru poziționarea internațională a Ungariei, în condițiile în care o parte semnificativă a alegătorilor susține în continuare apartenența la UE, chiar dacă guvernul de la Budapesta a cultivat ani la rând o retorică dură față de Bruxelles.

Pe scurt, Viktor Orbán poate rămâne premier chiar și într-un context electoral mai slab decât în trecut, dacă Fidesz își păstrează avantajul în colegiile decisive și capitalizează eficient structura sistemului de vot. Asta face ca alegerile de duminică să nu fie doar o confruntare între două partide, ci și un test despre cât de mult poate cântări arhitectura electorală într-o competiție politică strânsă.